fbpx

Catleya, de la Proust la Bibescu

Încet, dar sigur, vinăriile mici încep să îşi facă simţită prezenţa pe piaţa vinurilor, aducând şi mai multă presiune pentru numele mari, cu tradiţie. În acest context, România devine un punct de atracţie pentru cei care doresc să exploreze noi teritorii propice cultivării viţei-de-vie şi fabricării unor vinuri interesante.

Text: Christian Beros
Foto: Mircea Reştea / Catleya

Vinurile californiene au fost cele care şi-au croit prima dată drum în piaţa dominată de vinurile de Bordeaux, şi au fost apoi urmate de produse din diverse zone ale globului, precum Chile, Argentina, Australia, Africa de Sud etc., într-o competiţie acerbă pentru un loc pe rafturile magazinelor din Europa, Asia şi America de Nord. Aici, în România, acest proces este încă la început, dar poate că peste 10 ani vom putea vorbi despre cum vinurile din Mehedinţi le fac competiţie celor clasice franceze, italiene sau spaniole.

Catleya, de la Proust la Bibescu

România se bucură de o îndelungă tradiţie a vinăritului, cu rădăcini în timpul Imperiului Roman şi chiar mai devreme, dacă acordăm crezare legendelor locale. Cu toate acestea, enorma producţie de vin a ţării nu s-a situat niciodată la nivelul competitiv cerut de piaţa internaţională. În ciuda acestui fapt, calitatea terroir-ului, a solurilor, climei şi a oamenilor atrage investitori străini, de la persoane interesate de afaceri imobiliare la viticultori ce doresc să revitalizeze tradiţia pentru a produce „vinuri noi din lumea veche”.

Laurent Pfeffer, un tânăr viticultor francez, a fost captivat de poveştile scrise de Marcel Proust despre prietenia sa apropiată cu Prinţul Bibescu, printre altele, proprietarul unei vinării din Mehedinţi. Laurent a sosit în România pentru prima dată în 2003, pentru un stagiu de şase luni la vinăria Târgu Bujor, de lângă Galaţi, şi s-a îndrăgostit de ţară. După ce şi-a terminat studiile la Bordeaux, a demarat proiectul unei noi vinării, în colaborare cu un coleg de facultate, Frédéric Vauthier, proprietarul unui teren viticol cu o suprafaţă de 20 ha – Chateau Lucas, în Lussac – Saint Emilion (regiunea Bordeaux). Mai târziu, la începutul lui 2007, Laurent s-a hotărât să revină în România împreună cu fratele său pentru a pune bazele unei companii şi a căuta un teren potrivit pentru plantarea viilor. Dintr-o pură întâmplare, l-a cunoscut pe Şerban Dâmboviceanu, proprietarul vinăriei Roy & Damboviceanu din Corcova, Mehedinţi, care în acel moment căuta un nou director tehnic – aceasta a fost pentru Laurent ocazia de a explora terroir-ul Corcovei. Şapte ani mai târziu, Laurent a pornit proiectul său personal, cu numele de Catleya, iar via lui de 10 ha din regiunea Corcova va avea cu 4.5 ha mai mult în 2015.

Catleya, de la Proust la Bibescu

Am stat de vorbă cu Laurent şi l-am rugat să ne povestească despre multiplele influenţe care stau la baza Catleya.
Vinăria se numeşte Domaine Catleya, iar numele gamei este Freamăt. Asemenea celebrei madlene a lui Proust, vinurile noastre au un caracter evocativ, ţin de plăcere. Prinţul Bibescu, cel care a deţinut şi dezvoltat domeniul Corcova la începutul secolului 20, a fost cel mai bun prieten al lui Marcel Proust, pe care l-a susţinut şi încurajat în timp ce lucra la capodopera sa În căutarea timpului pierdut (de altfel, personajul Robert de Saint Loup a fost inspirat chiar de Bibescu). În prima carte din serie – Du côté de chez Swann, Proust a folosit Catleya, un tip de orhidee, ca simbol al iubirii dintre Swann şi Odette. Noi am ales să o folosim ca simbol al podgoriei noastre şi al bucuriei pe care ne-o produce producerea de vinuri de calitate.
Numele de brand Freamăt, care apare pe etichetă în scrisul de mână al lui Proust, se referă şi la nostalgia şi plăcerea pe care le generează un vin bun. Dorinţa noastră este de a oferi o experienţă sinestezică completă celor care aleg să bea un pahar din vinul nostru.

Catleya, de la Proust la Bibescu

Vorbiţi-ne despre influenţa tradiţiei franceze asupra vinurilor produse la Catleya.
Unele varietăţi franceze de struguri, precum Cabernet Sauvignon, Merlot, Syrah şi Cabernet Franc s-au adaptat foarte bine la climatul Corcovei. Însă, de când am achiziţionat domeniul, am învăţat mult despre varietăţile româneşti de struguri şi despre calităţile lor şi, de aceea, din 2015, vom planta şi Fetească Neagră, Albă şi Regală.
Ne dorim să producem vinuri româneşti, în serii mici, dar la cele mai înalte standarde, cu respect faţă de mediu (tratamente bio, cules în cantităţi mici, recoltare manuală în perioada când nivelul de zahăr, culoarea de extracţie şi maturitatea tananţilor sunt la nivelul maxim). Ne propunem să acordăm o atenţie deosebită transportului şi sortării strugurilor pentru a evita oxidarea şi fărâmiţarea, să folosim fermenţi naturali şi bacterii în cazul fermentării malolactice şi să lăsăm vinul la maturat în butoaie timp de cel puţin un an.

Catleya, de la Proust la Bibescu

Cum v-aţi prezenta vinurile unei persoane care nu consumă vin în mod regulat?
Le-aş recomanda cu căldură oricare dintre vinurile noastre, nu numai pentru calităţile lor organoleptice, ci şi pentru tot ce simbolizează: puţin din Belle Époque, puţin din Bordeaux, puţin din povestea unui prinţ român care a iubit Franţa şi literatura sa şi un mic fragment dintr-un frumos terroir românesc.

Care dintre vinurile produse de dvs. ar fi o recomandare bună pentru cititorii igloo?
Freamăt roşu, un amestec de Merlot (58%) şi Cabernet Sauvignon (42%). Este un vin foarte bogat, puternic şi elegant. Are o culoare intensă şi un buchet cu note de fructe roşii, bine coapte, condimente (piper, cuişoare) şi o notă dulce de vanilie. Gustul este bogat şi bine structurat, cu tananţi fini, bine echilibraţi. Acest vin este lăsat la maturat în butoaie timp de 15 luni şi poate fi consumat în prezent sau păstrat mai mult de 10 ani.

Coșul de cumpărături0
Nu exista produse în coș
Continuă cumpărăturile
0