NEXT editia a VIII-a - 8 septembrie - 3 noiembrie 2002
Romania, mon amour - metafora / titlu al expozitiei organizate in Pavilionul Romaniei.
"Romania s-a prezentat OK! Am avut un sentiment pozitiv, datorita in parte si unor evenimente simpatice care au avut loc la deschidere. Pe de alta parte, cred ca orice arhitect, orice om de cultura, trebuie sa-si rezerve timp si spatiu interior pentru a viziona o manifestare de genul acesta. Depinde, intr-adevar, si de atitudinea proprie fata de actul de creatie, care trebuie privit ca o creatie globala, contextualizata. In zona pavilioanelor, surprizele mele au fost legate de Franta, Germania si Anglia. Primele doua erau interesante prin incercarile de a intra intr-o zona inedita, dincolo de sabloane: incercari formale, fara a teoretiza. Francezii au fost eterogeni, spre deosebire de Spania, de exemplu, care s-a imbracat intr-o camasa media. Iar Anglia a prezentat foarte bine prin atmosfera si mijloace media un proiect: terminalul din Yokohama, al lui Foreign Office - deja executat. Este adevarat, poti sa te prezinti intr-un context de grup daca sentimentul si tema sunt comune, dar, totodata, fiecare are cautarile lui, din aceeasi atmosfera, dar particularizate".
COMISAR: ARHITECTUL DORIN STEFAN
CO-CURATOR: ARH. MARIO KUIBAS, CARE NE-A ACORDAT, CU PRIETENIE, UN INTERVIU.

Cele noua imobile cu locuinte de inchiriat de pe strada Gafencu, realizate de BBM Grup si cunoscute sub numele La Mesteceni, manifesta intocmai aceasta vocatie a evenimentului de care vorbeste Lyotard: evenimentul suveran, pe langa care personajele, costumele si decorul ? precum si publicul spectator ? sunt intotdeauna umbrite, simple elemente de recuzita inglobate in stralucitoarea, spectaculoasa, de neuitat INTAMPLARE. Conceptia. Ansamblul cu impact de eveniment urban de care va vorbesc este rezultatul mariajului unui fertil si prolific modernism interbelic bucurestean cu forta creatoare a Grupului BBM. Optiunea arhitectilor de la BBM pentru mai sus numita muza este fundamentata pe o gandire de o rara deferenta si sensibilitate fata de oras, pornind de la analiza fondului construit al Bucurestiului, care inca, dupa atatea "rescrieri" (Augustin Ioan), pastreaza concentrari mari, intinse (ca suprafata, ca procent) si importante (ca si rol structurant in tesut, ca si semnificatie sub orice gen de evaluare culturala, fie estetica, istorica etc.) de arhitectura modernista.
Arhitectura cladirilor baleiaza gama dintre citat si comentariu al modernismului interbelic, cu argumentul absolut irefutabil pe care l-am sugerat deja: REPREZENTATIVITATEA locala. Dialogul peste timp cu o epoca infloritoare din istoria orasului, de fapt cea mai infloritoare, se desfasoara cu replici respectuoase dar si spirituale date de tanarul ansamblu, care parafrazeaza cu dezinvoltura dar are indrazneala experimentului si e in masura sa sintetizeze aspecte concurente, asa incat rezultatul final sa fie un discurs cu personalitate proprie, un discurs erudit, excelent documentat, dar si proaspat, tanar, cu accente ludice. Este in acelasi timp un discurs riguros, cu toate notele de subsol necesare si bibliografie: cf. Rietveld, cf. Le Corbusier, cf. De Stijl etc.
PROIECT: BBM GROUP
TEXT: SILVIA GUGU
FOTO: BBM GROUP

"Distorsiunile pe care comunismul le-a introdus nu sunt numai acelea pe care le caracterizam prin teroare, mizerie economica, supraveghere, propaganda ideologica. Mai este un aspect, mai adanc si mai putin vizibil. Cu noi s-a produs un soi de inversiune psihologica, datorita tuturor acestor lucruri dar si datorita faptului ca am fost pusi sa ne traim viata in conditii care, fara voia noastra, nu fac decat sa reproduca conditiile aservirii noastre. Aceasta mi se pare perversitatea ultima a comunismului, pentru ca in momentul in care s-a distrus complet structura traditionala de proprietate, am fi zis "OK! E trist, dar inca suntem in viata!" Insa consecinta este ca in noi ceva s-a chircit, s-a paradit si nu mai functioneaza bine. In momentul in care au falsificat raporturile juridice dintre oameni, am zis "OK! E trist, totusi n-au reusit sa duca la bun sfarsit planul de sistematizare a satelor!" De fapt, au reusit chiar daca nu a distrus si ultimul catun, caci au falsificat urbanismul, au falsificat cvasitotalitatea siturilor unde traim. Ce facem cu orasele, cu centrele civice tipizate si profund gresite, ce faci cu cartierele muncitoresti? Bulevardul Alba Iulia este formula mixta de comunism in Spielhosen capitalist: betoane, metale si sticla si motul reclamei capitaliste."

Fata de cazurile clasice, in care arhitectul proiecteaza spatiile interioare ale cladirilor "semnate" de el insusi sau ale unor cladiri deja existente, situatia mai sus amintita a constituit o noutate
pentru noi prin complexitatea relatiilor create in cadrul proiectului. Astfel, relatiile tip arhitect-beneficiar sau arhitect-beneficiar / proprietar s-au transformat, in cazul nostru, intr-o ecuatie arhitect1-beneficiar / arhitect2-proprietar in care delimitarea competentelor intre parti a fost una dintre cele mai dificile probleme de rezolvat.
PROIECT: ARH. BOGDAN POP, ARH. ROTTMAN ASTRID, ASDESIGN 95
FOTO: ARH. DAN CALCIU
MOBILIER: STEELCASE
MOCHETA: INTERFACE HEUGA
ANTREPRENOR GENERAL: OZER CONSTRUCTION, CONTRACTING & TRADING A.S.

Maestrul, de data aceasta, este arhitectul Marius Marcu Lapadat (aplauze), acelasi a carui bagheta a adus luna pe pamant in Piata Romana nr.9 (Luna Bar) si a ingalbenit un subsol intreg din Edgar Quinet (Yellow Bar). In Tunnel cu precadere se face uz de limbajul postmodern cel mai raspicat: recurs nonsalant la trecut (fresca pastrata, insa completata fara exces de deferenta), dialog borgesian intre oglinzi, citatul (care face casa buna cu demersul de reabilitare a vechiului subsol), parodia (sala de bal, salonul), colajul (fragmente de décor din epoci diferite, medii diferite, realizate cu finisaje diferite), oximoronul (sarac-bogat sau, invers, daca preferati, opulenta minimalista-senzualitate austera etc), materialele as found, uneori si solutiile as found, ca sa zic asa.
Rezultatul este cel pe care tocmai vi l-am povestit, pentru ca o descriere mi s-ar fi parut ca nu poate surprinde calitatile esentiale ale "tunelului": viata lui proprie, personalitatea seducator-inselatoare, magia si persiflarea cu care te bombardeaza de cum ii treci pragul.
PROIECT AMENAJARE: ARH. MARIUS MARCU LAPADAT
TEXT: SILVIA GUGU
FOTO: ARH. MARIUS MARCU LAPADAT