Subiectul acestui articol il constituie o arhitectura onesta. O casa situata in proximitatea Bucurestiului care ar putea sa apartina oricarei persoane cu mult bun simt si o situatie financiara fericita. Asta nu inseamna ca tainuieste adevarata identitate a beneficiarului, ci ca respectiva identitate nu prezinta exuberante care sa o treaca pe lista de prioritati inaintea programului. Interesul pentru un obiect bine facut l-a depasit pe cel pentru personalizare. Se vede de la o posta ca mana arhitectului n-a fost strivita nici o secunda sub autoritatea creativa a tocurilor vreunei doamne. Natura domestica a casei a ramas astfel in umbra perfectiunii programului, rezultand un aparat de locuit impecabil, cu design elegant, cu detalii subtiri. Nepersonalizata, casa are libertatea - mult ravnita de orice arhitect - de a fi foarte personala. Identitatea ei sta acolo unde unii arhitecti l-au gasit pe Dumnezeu - in detaliu. Atat cel de conceptie cat si cel de executie.
PROIECT: OANA MIHAILESCU
COORDONATORI: CRINA ROTARU, ANDRA RADULESCU
FOTO: ANDREI MIHAILESCU
TEXT: SILVIA GUGU

Filiala teritorial Bucuresti a ordinului arhitectilor din Romania a initiat programul de manifestari "Bucurestiul si arhitectii", in cadrul caruia s-a organizat "Anuala de arhitectura a municipiului Bucuresti" (10 - 25 aprilie 2003, parterul universitatii de Arhitectura si urbanism "Ion Mincu")
Viorel Hurduc: - Intentia Ordinului Arhitectilor a fost sa-si castige, in sfarsit, o carte de identitate. Dat fiind faptul ca credibilitatea profesiunii noastre, daca nu era pusa la indoiala, nu se accesa cu convingere, era firesc ca intr-o buna zi sa "iesim cu arhitectura in strada". Lumea sa o poata percepe si analiza! Aceasta era dorinta Ordinului. In afara de un sediu propriu-zis, ne doream si un loc de expunere a proiectelor. Astfel, faceam dovada profesiunii noastre nu doar prin vorbe, asa cum am incercat. Acest inceput declanseaza totodata si lantul unor expozitii cu implicare in arhitectura bucuresteana: sprijinin administratia atat cat putem de mult, prin proiecte care au fost gandite pentru anumite zone fierbinti pentru momentele de azi. Expozitia are prin urmare doua coordonate: una identitara, o alta echivalenta unui pas facut pentru administratie, intr-un efort colectiv. Anuala de Arhitectura este cumva rezultanta activitatii Ordinului dupa un an de zile. Prin statut, Ordinul Arhitectilor este o institutie care administreaza dreptul la semnatura; dar nu este suficient: ea trebuie sa garanteze si productia in sine. Intentia noastra este ca anual sa prezentam cele mai reprezentative lucrari produse in ultimii doi ani. Problemele noastre: eram la sase luni distanta de Bienala de Arhitectura, ne-am dorit ca expozitia sa fie la inceputul primaverii si in prag de sarbatoare.
FOTO: GEORGE VASILACHE
INTERVIU PENTRU IGLOO: BRUNO ANDRESOIU

Natura e un designer imbatabil si cel mai bun profesor. Finlandezii au invatat aceasta lectie gratie unor conditii naturale care si-au pus amprenta asupra creatiei, acumuland si pretuind o traditie perpetuata si perfectionata in cultura lemnului si arta cioplirii.
Dezvoltarea designului cu specific national bine conservat, cu accent pe traditie si mostenirea spirituala regionala, s-a petrecut in stransa legatura cu bogatiile naturale ale Finlandei.
Asa cum zapada a facut din fiecare finlandez un schior, asa cum apa a facut din fiecare finlandez un inotator, tot asa lemnul (de mesteacan) a facut din fiecare finlandez un mester. Nu e de mirare ca prima "scoala de designeri" cu accent pe transmiterea de cunostinte practice, de mestesug, si educatie estetica apare in anul 1842, finlandezii fiind renumiti in domeniul mobilierului si textilelor.
Acum 125 ani, Societatea Finlandeza de Artizanat si Design a instituit premiul Tanarul Designer al Anului cu scopul de a promova un tip de prezentare publica profesionala a tinerilor designeri finlandezi si de a-i face cunoscuti. In anul 2002 distinctia a revenit unui duo finlandez care formeaza o echipa atat pe plan profesional, cat si in viata - designerul Pyry Tamminen si ebenista Tuuli Autio, o artizana a mobilierului fin.
TEXT: ANDREI SZELIN

Acum 14 ani, cand firma norvegiana de arhitecura Snøhetta a castigat concursul organizat sub auspiciile UNESCO pentru proiectul de construire Bibliothecii Alexandrina, una dintre cele mai importante institutii ale istoriei Egiptului. Kjetil Trædal Thorsen, unul dintre cei trei arhitecti principali care au proiectat Bibliotheca Alexandrina, avea doar 31 ani (si era cel mai "in varsta") cand a castigat concursul, in 1988. Thorsen, impreuna cu partenerii de douazeci si ceva de ani ai firmei Snøhetta, americanul Craig Dykers si austriacul Christoph Kapeller, a coborat in adancurile istoriei Egiptului pentru a crea o interpretare moderna a faimoasei constructii.
TEXT: VALERIE VOLCOVICI
FOTO: AMARJIT SIDHU
TRADUCERE: OANA TANASE