"Am sa va mai spun o poveste care, poate, putina lume o stie. Alexandru Ipsilanti a fost inceputul acelei serii de fanarioti care a vrut occidentalizarea Bucurestiului. Printre altele, el avea un fel de idiosincrasie fata de aspectul exterior constantinopolitan al caselor cu cicmalele (balcoane inchise). Ceausescu nu a fost primul care a hotarat sa nu se faca balcoane inchise ci Ipsilanti, si am documente din perioada cand Banul Balaceanu a vrut sa-si faca casele pe Podul Mogosoaiei, cam vis-a-vis de locul unde se gaseste acum Grupul de Dialog Social. Cand si-a facut casa a vrut sa-si faca un balcon frumos de tip occidental, dar sa stiti ca si atunci existau tot felul de informatori negativi intriganti ce au trimis o reclamatie catre Domnitor: "vedeti ca Banul isi face casa cu balcon inchis". S-au deplasat la fata locului boierii divaniti cu arhitectii orasului, cu tot aparatul, sa vada ce fel de balcon este. Pana la urma s-a vazut, in primul rand, ca este un balcon european. In al doilea rand avea inaltimea suficienta ca sa nu impiedice trecerea trasurilor, si avea scurgerile de apa in asa fel incat sa nu pice apa in capul trecatorilor. Exista o preocupare de urbanistica si atunci".
"Obiecte urbane interesante care au disparut sunt fantanile. Chiar si aceasta strada, care acum se cheama Orlando, se numea Putul de Piatra, fiindca era o mare fantana in fata casei. Fantana a fost un fel de obsesie urbanistica care ne-a venit de la Istanbul. Constantinopolul era plin de fantani. Era un decor si o necesitate. Pentru ca problema apei trebuia sa fie prezenta din doua motive: intai pentru alimentare si apoi pentru stingerea incendiilor".

Apartamentul din imagini este situat intr-unul din blocurile tip ale unui binecunoscut cartier bucurestean ridicat inainte de decembrie 1989.
Acesta a fost conceput, initial, spre a ilustra ceea ce atunci se intelegea prin sintagma "apartament cu patru camere", adica un spatiu compus din trei dormitoare, o camera de zi, o bucatarie si spatiile utilitare aferente (normate si acelea dupa criterii minimale).
Acum apartamentul a fost remodelat pentru a putea raspunde nevoilor functionale ale unei familii moderne, compusa din trei persoane: bucatarie, locul de servit masa, living, dormitor matrimonial si camera copilului.
PROIECT: TWINS DESIGN
TEXT: CRISTINA GRAUR
FOTO: ARH. MIHAI RAICU

O casa boiereasca situata in centrul Bucurestiului, o firma hotarata sa-si construiasca o imagine adecvata statutului economic si multa deschidere din partea celor implicati, iata pe scurt reteta amenajarii de birouri pe care vi-o propunem astazi. Dincolo, insa, de aceasta simplificare extrema, se ascund destul de multe elemente interesante, spatiul si contextul general fiind nu tocmai obisnuite si ridicand de aceea cateva probleme specifice. Cladirea, construita in stilul eclectic al epocii, grupand elemente stilistice variate, prezenta majoritatea caracteristicilor intalnite la constructiile vremii: o combinatie de stiluri cu iz de clasicism, atat la exterior, cat si in tratarea spatiului interior, precum si o impartire spatiala tinand cont de criterii foarte straine momentului actual.
Renovarea initiala, facuta strict in scopul vanzarii, fara nici o preocupare pentru valoa-rea spatiului interior, din fericire nu a stricat aproape nimic din caracteristicile pretioase ale casei - sau cel putin ne imaginam acest lucru, aspectul originar al casei fiind ingropat sub decenii de folosire diversa si nu intotdeauna conforma cu scopul initial.
PROIECT: FAB GROUP ASSOCIATES; ARH. BRUNO ANDRESOIU
FOTO: ARH. MIHAI RAICU