De la proiecte de urbanism si design industrial la amenajare interioara si conceptie de mobilier, de la arhitectura efemera la instalatie, scenografie si exhibition design, Zaha Hadid a fost permanent preocupata de o abordare critica a limitelor spatiului public construit. Nascuta in Bagdad in 1950, Zaha Hadid a studiat arhitectura la architectural association, pentru a deveni apoi membru al office of metropolitan architecture. visiting professor al mai multor universitati si castigatoare a numeroase competitii internationale, zaha hadid a cucerit faima si recunoastere academica si publica.
Seductia fata de o gandire utopica a fost subiectul celor mai multe reprosuri adresate arhitectului Zaha Hadid, iar argumentul ei pentru o astfel de sintagma suna astfel: utopia este in ochii multora echivalata doar cu naivitatea ai cu aroganta periculoasa. Ceea ce Hadid propune, mai cu seama printr-un demers teoretic precum cel finalizat in expozitia din Graz (octombrie 2002 ? martie 2003), "Latent Utopias", este ceva mai mult decat abilitatea unui alchimist al programelor computerizate de a imagina "valurite" constructii.
PROIECTE: ZAHA HADID
TEXT: OANA TANASE

Pe parcela studiata exista o cladire-parter de proasta calitate. Interventia noastra a fost una de plomba, de reparatie a sitului, ocupand in intregime latura ingusta catre strada a parcelei; tinand cont ai de dorinta expresa a clientului de a avea o mica zona intermediara catre strada, a fost pastrat regimul de aliniere al casei demolate intr-o uaoara retragere.
A rezultat un dublu ecran catre strada, cel mai transparent al gardului ai cel mai opac al fatadei, iar intre ele, in zona de tranzitie, s-au nascut o mare jardiniera, treptele de acces ai marea copertina ce protejeaza intrarea, metamorfozata in glaf ai apoi in parapet. Aceasta casa se situeaza la granita dintre doua situatii aflate intr-o totala opozitie: cel spre strada ? lumina apusului, spatiul public, zgomotul, praful, asfaltul ? ai cel catre gradina ? la sud: soarele, lumina diminetii, liniatea, intimitatea, proprietatea, natura.
Traseul de miacare orizontal major mediaza aceste doua realitati, traversand benzile paralele ale diferitelor functiuni diurne. Materialitatile celor doua laturi sunt de asemenea in opozitie.
PROIECT: SC ANDREESCU & GAIVORONSCHI SRL
AUTOR, SEF DE PROIECT: CONF. DR. ARH. VLAD ALEX. GAIVORONSCHI
COAUTOR, RESPONSABIL PROIECT: ARH. OANA SARBU
TEXT: CONF. DR. ARH. VLAD ALEX. GAIVORONSCHI
FOTO: VLAD ALEX. GAIVORONSCHI, MARIUS HARTA

Catarat peste celelalte opt etaje ale unui imobil din strada Maria Rosetti, apartamentul prezentat in paginile urmatoare planeaza asupra Bucureatiului cu aerul relaxat ai triumfal al terasei de pe Empire State Building.
Apartamentul se afla intr-o stare initiala grava, cu accesul din terasa descoperita a blocului, intorcand spre casa scarii ai lift o camara inutila ai prezentand in general o compartimentare complexa pe care nu ai-ar fi dorit-o nimeni. Primul lucru pe care l-a facut arhitectul a fost, fireate, sa opereze un acces direct din casa scarii eliminand camara, care a devenit un mic hol de intrare. Al doilea lucru pe care l-a facut a fost sa traseze o axa cam la vreo douazeci de grade fata de paralelele apartamentului pentru a submina ortogonalitatea insipida a incaperilor, o axa care de-aici inainte a orientat apartamentul, atat catre exterior cat ai ca organizare interioara. A urmat demolarea unor pereti de compartimentare.
Succesiunea spatiilor este cea fireasca: un hol de primire cu bar plus bucatarie minimala plus baie de serviciu prinse in coasta dreapta; living; biroul omului plictisit de birou; dormitor ai baie. Accesoriile sunt alese cu maxima inspiratie (design Prospero Quadro) si introduc o nota de asimetrie voit nostima.
PROIECT AMENAJARE: BIROU PROGRAPHIC SRL
AUTORI: ARH. STEFAN ALBERTO BIANCO, ARH. ANDA MANU, STUDENT OANA PANOIU
TEXT: SILVIA GUGU
FOTO: GEORGE VASILACHE

A amenaja magazine de pantofi este visul oricarui arhitect. Dar un magazin de pantofi este mai mult decat am fi tentati sa credem, deoarece ai pantoful este mai mult decat ceea ce pare a fi. De aceea a amenaja magazine de pantofi nu este un lucru simplu.
Un magazin de pantofi nu este un spatiu oarecare. Desi, in ultimul timp, magazinele de pantofi combina ilicit pantofii cu alte accesorii vestimentare (accesorii in sens de elemente accesorale, optionale, dispensabile), ceva din esenta pantofului pluteate inca in acestea.
Vreau sa va sugerez densitatea psihologica a unui asemenea spatiu, comparat de marii mistici cu anticamerele raiului sau iadului (depinde de mistic), unde e o mare aglomeratie de spirite, cica? De aceea, sper ca de azi inainte sa impartaaim certitudinea ca un magazin de pantofi, fie el boutique sau supermarket, este inainte de toate o profunda experienta spirituala.
PROIECT: FAB GROUP ASSOCIATES
AUTORI: ARH. BRUNO ANDRESOIU, ARH. ARTHUR TINTU
TEXT: BRUNO ANDRESOIU, 3D ARTHUR TINTU
FOTO: SERBAN BONCIOCAT, GEORGE VASILACHE