Casa Fotbalului se deosebeste radical de alte "case" realizate sau in curs de realizare in Bucuresti (Casa Poporului, Casa Domnului etc) prin aceea ca beneficiaza de un amplasament fericit si de o arhitectura care pe langa frumoasa si desteapta este surprinzator de discreta. Aceasta diferenta se datoreaza probabil existentei unei autoritati consacrate in ambele tabere, respectiv in cea a fotbalului si in cea a arhitecturii, care a tinut in frau situatia. Cert este ca arhitectii, in limita bugetului, si-au permis sa realizeze un sediu al FRF de care toata lumea e multumita, lucru rar in vremurile de azi.
Reprezentativitatea in cazul sediului unei institutii devine un ingredient necesar cam peste tot, transformandu-se din atribut ocazional in functiune, daca e sa fim sinceri. De multe ori pentru un birou e mai important sa fie reprezentativ decat sa fie birou. Totusi, reverenta fata de anturaj (demn de acuarela oricarui impresionist) a determinat un grad de permeabilitate, de fragilitate a cladirii. Multumindu-se sa gaseasca mijloace mai discrete in slujba reprezentativitatii, casa nu se ridica prea mult, nici nu opteaza pentru proportii masive si nici nu se blindeaza cu materiale opace. Dimpotriva, silueta e zvelta, liniara, foarte simpla; proportiile planurilor dau nastere unui volum mai degraba gratios decat impunator, cu dominante orizontale, iar fatada de sticla, usoara si transparenta, evita sa intrerupa brutal gazonul si toata exuberanta vegetala in care e montata.
COORDONATOR PROIECT: ARH. EMIL BARBU POPESCU
GRAPHIC STUDIO: ARH. REMUS HARSAN, ARH. DRAGOS PERJU, RADU GADIUTA, BIANCA POPESCU, MIHAELA BOGATEANU
TEXT: SILVIA GUGU
FOTO: SERBAN BONCIOCAT

Daca muzica este arhitectura in miscare, muzica de club se misca, oare, intr-o arhitectura anume? Daca disolutia in spatiu este ultima fantezie a arhitectului, iar crearea de imagini ultima utopie a muzicianului, cum se exprima dihotomia sunet/spatiu? Muzica umple spatiul cu "materiale" inaccesibile arhitectului sau designerului. Altfel, imaginea si spatiul pot instantia sensul abstract al sunetului, facandu-l palpabil. Odata, instantiat, sunetul devine element de design care face ca spatiile goale, reci, impersonale sa devina locuibile. O varianta de coabitare intre lumea tactila (touch) si cea acustica (sound) sta pe malul Lacului Tei.
Fiindca proximitatea apei (piscina, lac) este esentiala in redactarea tripartita a clubului, restaurantul a fost conceput ca o punte de nava pe doua niveluri. Minimalist ca infatisare si prevalent portocaliu ca si culoare dominanta, spatiul deliciilor gastronomice, e vazut, in primul rand, ca un loc de exercitare a relatiilor sociale, o zona in care conversatia si apropierea de ceilalti e esentiala.
PROIECT SI CONCEPTIE MOBILIER: STEFANO POZZI
TEXT: LUIZA ZAMORA
FOTO: SERBAN BONCIOCAT

Cu origini inca nestabilite sau atestate in vreun fel documentar, cercetarea bisericilor-bolnita din Tara Romaneasca a ramas cumva in afara "marilor teme" ale istoriografiei de arta medievala romaneasca.
Asa cum sugereaza chiar denumirea acestui tip de monument (bolnicia=spital), originile sale sunt legate si de istoria medicinei, asa cum se cunoaste ea dupa raspandirea crestinismului, cand pe langa marile manastiri, acum infiintate, iau nastere tot felul de institutii de binefacere (xenodochii=case pentru straini, ptochotrofii=case pentru saraci sau nosocomii=spitale). Primele nosocomii sunt cunoscute in Asia Mica, unde chiar Sf. Vasile cel Mare infiinteaza spitale, denumite de contemporani basiliade. Toata lumea crestina le va adopta si vor aparea atat la Constantinopol, Muntele Athos si Meteore cat si in Serbia, Rusia sau Tara Romaneasca. Aici, bolnita era un mic perimetru inconjurat de ziduri, aflat la o oarecare distanta de manastire, unde se construiau cateva chilii, o bisericuta si cimitirul manastirii.
|n spatiul romanesc bolnita apare, probabil, dupa organizarea vietii calugaresti in secolul al XIV lea, insa nu este atestata documentar decat in secolul al XVI lea. Biserica bolnitei nu era un spatiu funerar propiu-zis, ca pronaosul bisericii manastiresti, pentru ca aici nu se faceau inmormantari ci se oficiau slujbele de inhumare si pomenire.
Cele mai importante biserici-bolnita ale }arii Romanesti sunt, in ordine cronologica, cele de la manastirile: Bistrita, Cozia, Sadova, Hurezi, Brancoveni, Campulung Muscel, Polovragi si Episcopia Ramnicului. Daca primele doua au fost amanuntit cercetate, pentru ca se leaga in mod direct de evolutia iconografiei in secolul al XVI-lea, celelalte nu au facut obiectul nici unui studiu.
TEXT, FOTO: LUIZA ZAMORA

Cam asta inseamna sa traiesti in case la inaltime, departe de oras. Nu e de mirare ca pe site-urile constructorilor de case in copaci unii se semneaza cu Jane si Tarzan. De aceea, atunci cand trebuie sa completezi formularul de inscriere la cursurile din cadrul Institutului de Case in copaci din Takilma exista si o rubrica unde poti sa te auto-definesti ca "primata", "veriga de legatura" sau "nu stiu". Cand vezi casele construite de sculptorul si arhitectul autodidact din Tahiti ? Jean-Claude Michel si Laure Nimuc ? esti intr-o lume familiara. Este lumea copacilor locuibili, a civilizatiilor arboricole si a lumilor suspendate in dragostea lor de natura neatinsa. Pe langa casele fare (case traditionale tahitiene) am sa dau cateva exemple de case arboricole din universul cinematic care planteaza arhitectura din Tahiti si din alte locuri in universul juvenil al taberelor si al utopiilor holiste.
PROIECTE, FOTO: JEAN-CLAUDE MICHEL SI LAURE NIMUC
TEXT: STEFAN TIRON