Se spune ca traim intr-o era a numelor. Fiecare gest cotidian are un nume. Jacobs, Nokia, BMW, HP, Armani, si lista sau combinatiile pot continua la infinit, in functie de aspiratiile fiecaruia. |n spatele numelui nu se afla insa doar sloganul publicitar, ci un intreg mecanism care cuprinde toate formele de exprimare: arhitectura, tehnologie, arte.
Devenita unul din cele mai spectaculoase modalitati de pozitionare a unui brand, arhitectura de corporatie beneficiaza nu numai de numele companiei, ci si de semnatura arhitectului. Exemplele de companii care-si exprima imaginea prin intermediul "semnaturii" nu sunt deloc putine. Un caz aparte insa este compania Vitra, care a apelat nu la unul, ci la sase arhitecti, pentru a realiza nu o constructie-simbol, ci un "parc" de arhitectura, o compozitie cu reguli urbanistice proprii, o "expozitie" in care fiecare constructie poarta amprenta puternica a autorului. Vitra este mai mult decâ´ un nume consacrat in industria de mobilier; este un nume asociat celor mai reputati arhitecti si designeri ai secolului, care au creat nu numai icon-uri ale design-ului de interior (piesele lui Citterio, Nelson, sau colectia lui Eames) dar si un alt fel de arhitectura de corporatie.
TEXT: IOANA PAUNESCU
FOTO: ?VITRA

Locuinta realizata de arhitectul Viorel Hurduc langa lacul Floreasca sta sub semnul unei
tectonici care, dupa cum afirma chiar domnia sa, marcheaza o perioada a maturitatii
profesionale, a apropierii de simplitate, de firesc.
Arhitectul Viorel Hurduc explica generozitatea spatiilor ca pe un lucru partial uitat, care constituie un ingredient al beatitudinii, al bucuriei de a trai intr-o casa: "Orice om care ar trai intr-o casa ca asta, dupa un timp categoric s-ar simti bine. Este un adevar verificat ca spatiul, cu cat este mai simplu, mai controlat de mintea si mana arhitectului, in ideea de a-si pune la dispozitie cultura lui profesionala, devine un spatiu educat care cu siguranta are un efect benefic asupra locuitorilor lui. Putem vorbi despre un sentiment de beatitudine?
"Sigur ca exista o anumita ipocrizie a acestui spatiu foarte simplu, dar a carui simplitate este de fapt extrem de construita; in spatele suprafetei drepte sta o intreaga tehnica ce a determinat in final materialele sa se aseze perfect; un efort tehnic formidabil care se refera la ceva diferit de simplitatea unei suprafete de beton aparent, iesita din cofraj cu mici imperfectiuni. Este vorba de stradanii foarte mari in modelarea gips-cartonului, bunaoara, tocmai pentru a gasi spatii controlate, fundaluri, elemente punctuale care sa atraga privirea, sa atentioneze, deci, intr-un final, sa directioneze."
PROIECT SI ANTREPRENOR EXECUTI: HAX - ARHITECTURA - CONSTRUCTII ? DESIGN
ARH. SEF: VIOREL HURDUC, DIRECTOR ARH. DIANA HURDUC, ARH. DANA CHETEA, STUD. ARH. CRISTINA COMENENTU
STRUCTURI: RAINVEST, ING. TEODOR RAICU
MONTAJ ? PIATRA, MARMURA: TITANMAR MARMOSIM
TEXT: SILVIA GUGU

Scolit in Italia, ca (aproape) orice designer de succes, si inca necunoscut cu zece ani in urma, anglo-egipteanul Karim Rashid "dicteaza" acum trendul pe piata mondiala de produs industrial, fiind considerat un fel de wonder child. Stilul original si captivant al acestui adept al designului democratic se bazeaza pe apetenta pentru modul contemporan de trai. Cel care in anii ?70 practica cu pasiune meseria de DJ, declara recent cu o ironie macabra ca ar vrea sa moara intr-un sicriu proiectat de el insusi. Astfel, dragostea pentru design se dovedeste o pasiune... letala, autodefinita prin minimalism senzual.
"Vreau ca designul industrial sa devina subiect public. Vreau ca oamenii sa iubeasca obiectele tot asa cum isi iubesc hainele", marturiseste ambitios Karim Rashid. Promotor al principiilor designului democratic (produse de calitate, semnate de designeri, la preturi accesibile pentru cå´ mai multi clienti), Rashid este creatorul brichetei Ronson de un dolar si al cunoscutului cos de gunoi "Garbo" de cinci dolari care nu lipseste din casa nici unei gospodine de peste Ocean.
TEXT: MIRELA DUCULESCU