Expozitia organizata in urma cu un an de Archilab si FRAC Centre (Regional Contemporary Art Fund) in Orlé¡®s (Site des Subsistances militaires) a propus spectatorilor peste doua sute de machete arhitecturale si patru sute de desene, prinse sub umbrela experimentului. Structuri sculpturale, monolitice sau cu ampla desfasurare spatiala, simple celule de locuit sau dispuneri urbanistice, arhitectura "gonflabila" sau "radicala" ? acestea sunt doar cateva dintre ipostazele urmarite de curatorii expozitiei de-a lungul ultimilor cincizeci de ani.
|nca din 1991 FRAC Center a initiat alcatuirea unei colectii de arta si arhitectura contemporana, centrul de interes constituindu-l inovatia experimentala aplicata spatiului construit. Rezultatul acestui efort: arhivarea a peste cinci sute de machete si a aproximativ zece mii de desene semnate de remarcabili arhitecti contemporani, precum si patronarea colectiilor unor arhitecti ca Ionel Schein, Claude Parent, Ricardo Porro, David Georges Emmerich sau Jean-Fran篩s Zevaco.
Expozitia "Arhitectura experimentala, 1950-2002", organizata anul trecut, a reprezentat doar una dintre sectiunile unui eveniment prin care FRAC celebra 20 de ani de la infiintare. Accentul a fost pus pe gesturile si proiectele arhitecturale ivite, initial, dintr-o investigare critica a preceptelor modernismului.
TEXT: OANA TANASE
FOTO: ARCHILAB, FRAC CENTRE

Nu prea stiu exact cum trebuie sa arate un sediu de birouri, sau daca exista neaparat o asemanare intre ce se intampla inauntru si felul in care se traduce in exterior aceasta activitate, cu atat mai putin cum ar trebui sa arate sediul unei firme de audit financiar. |nfatisarea pe care a primit-o o astfel de firma din Constanta este oarecum la fel de stranie pe cat suna activitatea desfasurata aici. Coordonatele planului sunt echilibrate de cele patru patrate care definesc spatiul functional al cladirii, cel tehnic completand lateralele ce urmaresc linia terenului.
Doua gradini sumare cu piatra de Dobrogea si mesteceni, deschid una, accesul spre cladire, alta, anterior, cel spre un loc de relaxare a ochilor. Pasarela perforata continua si dincolo de usa de sticla, pana in atrium-ul care coaguleaza toate volumele casei si care eclipseaza intr-o oarecare masura restul prin scara cu trepte de lemn si schelet de metal curbat. Transparenta fatadelor face ca intregul interior sa fie compus si re-compus de intensitatea luminii.
Finisajele intra in gama obisnuita birourilor: plafoanele nu mai sunt cele fals-albe, ci patratelele acestora au fost inlocuite cu unele de metal care reflecta lumina nu o absorb, pardoselele sunt de gresie, iar mobilierul alcatuit din module flexibile dezvolta un concept al firmei de arhitectura.
PROIECT: WEST GROUP ARHITECTURE, ARH. ADRIAN CRISTESCU, ARH. ROXANA SCHIOPU
TEXT: LUIZA ZAMORA
FOTO: SERBAN BONCIOCAT

De proportii mai mici decat incintele fortificate din Tara Barsei, cetatile taranesti din zona Mediasului au ca principala caracteristica fortificarea bisericii.
O localitate reprezentativa pentru arhitectura sasilor din zona, Mosna (Meschen) a concurat peste 200 de ani cu Biertanul si Mediasul pentru dobandirea intaietatii administrative a regiunii. Prosperitatea comunei si ambitia locuitorilor ei au contribuit la construirea uneia dintre cele mai frumoase biserici-hala din regiune, ridicata la sfarsitul secolului al XV-lea de pietrarul Andreas din Sibiu, foarte vestit la acea vreme.
Biserica inchinata Fecioarei Maria a fost construita in stilul goticului tarziu. Cele trei nave de aceeasi inaltime (Hallenkirche) sunt despartite de perechi de stalpi, fiecare cu un alt tip de profiluri. Conform principiilor goticului tarziu, coloanele care sprijina boltile nu au capiteluri, nervurile boltilor in retea prelungindu-se nemijlocit din masa de piatra a stalpilor.
TEXT: OANA SI DRAGOS MARCU
FOTO: SERBAN BONCIOCAT

Despre interioarele Art Deco s-a spus si ca ar reprezenta transpunerea arhitecturala si decorativa a acelui titlu din pictura lui Matisse: "luxe, calme et volupte" Fie ca imprumuta secvente din estetica unor stiluri orientale sau exotice, fie ca se apropie de limbajul auster al avangardelor, stilul Art Deco ramane expresia nevoii de confort, sugerand cu forta placerea de a trai. In linia acelui scop exprimat in anii '25, "a crea modern in respectul traditiei", bineinteles cu o pronuntata nota contemporana, se inscrie si amenajarea unui imobil situat intr-o zona a Bucurestiului ce conserva cu eleganta semne arhitecturale ale perioadei interbelice.
Casa amenajata, construita in 1932 sub atenta supraveghere a arhitectului Jean Monda intr-un stil Art Deco tipic, a permis pastrarea si recuperea stilistica a foarte multe elemente atat structurale, cat si decorative. Linia spatioasa, deschisa si puternic geometrizata a intregului ansamblu a fost conservata aproape integral, singurele interventii fiind cele de consolidare. Dorinta expresa a proprietarului a fost de a pune in valoare prin toate mijloacele arhitectura deosebita, ofertanta, de aici rezultand un interior cu usoare accente minimaliste, dar de o eleganta desavarsita.
PROIECT: ARH. TOMNITA FLORESCU
TEXT: VIORICA BUICA
FOTO: SERBAN BONCIOCAT