De la experimentare spatiala si instalatii la costructie si urbanism, design-ul Asymptote (birou infiintat in 1989 in New York) este greu de definit sau de introdus in categorii teoretice de genul "-ism". Pentru acest gen de abordare a arhitecturii, Toyo Ito foloseste de exemplu termenul de "modern electronic" asociat prin contrast cu cel de "modern mecanic", comparând consecintele revolutiei digitale cu cele ale revolutiei industriale. Fie ca o denumim "lichida", "hibrida" sau "digitala", arhitectura Asymptote are ca mission statement fuziunea dintre real si virtual, precum si experimentarea noilor tehnologii, statement sustinut toate tipurile de programe arhitecturale sau de design abordate.
TEXT: IOANA PAUNESCU
FOTO: ©ASYMPTOTE, TORBEN ESKEROD (UNIVERS THEATERS), CHRISTIAN RICHTERS (FLUX 3, HYDRAPIER)

Chiar daca arta contemporana nu mai are neaparat nevoie de un spatiu construit pentru a se oferi spectatorilor, coborand adesea printre ei, in strada sau in statia de autobuz, formula unui muzeu dedicat exclusiv ei pare inca dorita. {i, iata, muzeul cuibarit la randu-i in casa mare. Conceptul muzeului apartine directorului institutiei, iar cel care a operat spatiile cu el a fost arhitectul. Muzeul si-a gasit locul acolo unde erau desenate dormitoarele gigantice pentru cei mai mari oameni ai tarii, adica pe fatada secundara. Interventia asupra spatiului s-a dorit a fi una minima si prietenoasa. La parter. Una din cele doua sali de aici – ca si altele de la etajele urmatoare – este adusa la o scara mai accesibila printr-o supanta perimetrala. Plafonul imens, gandit initial sa primeasca un candelabru pe masura, a fost privit cu condescendenta prin fixarea a doua sine perpendiculare cu spoturi. |nterg interiorul este neutralizat in alb, considerat mai potrivit ideii de muzeu de arta contemporana.
CONCEPT MUZEU: MIHAI OROVEANU
PROIECTARE: CARPATI PROIECT
ARHITECTURA: ADRIAN SPIRESCU
TEXT: LUIZA ZAMORA
FOTO: SERBAN BONCIOCAT

Amenajarea despre care se povesteste aici reprezinta sediul firmei Vincon de pe strada Polona, iar denumirea Vincon vine de la vin, pentru a stabili de la inceput un cod raspicat al acestui text.
Este vorba de o inspirata alegere a unei neprofesioniste – respectiv directoarea companiei Vincon – in, sa-i spunem, decorarea unui spatiu intr-o gama riguros controlata de texturi si obiecte, la parterul si mezaninul unei cladiri de locuinte si birouri. Ceea ce este izbitor la acest loc este asemanarea cu ceea ce profesionistii numesc cu emfaza "arhitectura interioara", cu deosebirea ca autoarea recunoaste cu simplitate ca in cazul spatiului de pe Polona rezultatul a survenit ca urmare a unui hobby, a unei apetente neconceptualizate pentru o anumita linie rece, epurata, cu iz tehnologic, si a unei sedinte de shopping la targul de mobila de la Milano.
PROIECT: ARH. MADALIN GHIGEANU
AMENAJARE: LUCHI GEORGESCU
TEXT: SILVIA GUGU
FOTO: SERBAN BONCIOCAT

Pe 20 noiembrie, odata cu aniversarea a 75 de ani de la infiintare, s-a redeschis Muzeul de Arta Moderna din New York. Noul sediu din Manhattan a traversat cel mai serios santier de restaurare si reconstructie din inteaga istorie a muzeului; fizionomia actuala presupune si integrarea unor spatii noi, prin care, dincolo de faptul ca se dubleaza suprafata totala a constructiei, se castiga o arie de expunere de aproximativ patru mii de metri patrati. Pana in decembrie 1997, cand a fost desemnat castigator al concursului de proiecte MoMA, numele arhitectului Yoshio Taniguchi era familiar mai cu seama spatiului japonez, de altfel singurul care-i purta cu onoare creatiile. "A crea ambientul ideal pentru interactiunea dintre arta si publicul ei, prin recursul ingenios dar disciplinat la lumina, materiale si spatiu; a imagina un muzeu care pastreaza si, mai mult, accentueaza identitatea MoMA si a incomparabilei sale colectii de arta" – aceasta era miza proiectului lui Taniguchi. Strategia arhitectului s-a concentrat a inclus crearea, in aripa vestica, a unor spatii de expunere generoase, si proiectarea unor spatii dedicate educatiei si cercetarii. Privite din exterior, dinspre Strada 54 a Manhattan-ului, cele doua corpuri geometrice de cladiri sustin minunat caracterul dual al activitatii acestei institutii – expunere a colectiei si educatie.
DESIGN ARCHITECT: YOSHIO TANIGUCHI, TANIGUCHI AND ASSOCIATES, TOKYO
PROIECT: KOHN PEDERSON FOX, NEW YORK; COOPER, ROBERTSON & PARTNERS, NEW YORK
TEXT: OANA TANASE
FOTOCREDIT: MOMA