Proiectele Nio Architects trateaza cu totul altfel chestiuni teoretice deja arhicunoscute(identitatea sitului, simbolistica programului etc), si cu toate acestea, mai rar atacate "in practica" intr-o maniera atat de agresiva incat sa le poata exprima in mod clar complexitatea. Obsesiile si nevrozele orasului (zgomotul, traficul, consumismul, relatia public-privat, relatia anonimat-individualitate) iau forma unor povestiri arhitecturale fantastice, iar detaliile cotidiene (re)devin gesturi primare, mitologice. Odata terminata povestea complicata a proiectului, acesta apare cat se poate de natural, ca parte fireasca, normala, a vietii celor care-l folosesc, c asi cum ar fi dintotdeauna acolo,
PROIECT: NIO ARCHITECTS
TEXT: IOANA PAUNESCU
FOTO: NIO, HANS PATTIST, ONS BROOD, ANDREW THURLOW, ROB PONSEN

Avand un exercitiu axat in general pe locuinte, lucrarile arhitectului Radu Teaca includ insa si programe diverse, a caror diferentiere subtila demonstreaza existenta unei viziuni precise asupra arhitecturii, nu numai placerea exercitiului plastic. Aflata intr-o periferie dezlanata care permitea distante generoase fata de vecini, locuinta din Targu Jiu reprezinta poate prima constructie a arhitectului radical axata pe unghiuri drepte. Plinurile, tencuiala alba pe suprafete net rectangulare, sobrietatea si gestica restransa cu directie minimalista, decompunerea, interogatia, sfidarea peretilor orbi si toate celelalte fac din aceasta casa oarecum atipica pentru arhitectul Radu Teaca cea mai spectaculoasa sinteza din portofoliul sau.
PROIECT: ARH, RADU TEACA
COLABORATORI: ARH, ANDREI DUMITRESCU, ARH, TIBERIU NICA
TEXT: SILVIA GUGU
FOTO: ARH, RADU TEACA

In anul 1872, Carol I reuseste sa achizitioneze Domeniul Piatra Arsa, pe care, incepand din anul 1875, se pune piatra de temelie a unui complex de cladiri cuprinzand: castelele Peles si Pelisor, vila Foisor si o serie de anexe, respectiv noua edificii. Principele Carol al Romaniei investeste de la bun inceput castelul cu o valoare simbolica, careia i se audauga o serie de alte functiuni, precum: spatiu de reprezentare; loc de decizie politica si, nu in ultimul rand, calitatea de centru de cultura si, ocazional, spatiu muzeal, castelul Peles nefiind doar o resedinta de loisir, cu atat mai mult cu cat capitala, pana la moartea regelui Carol in anul 1914, se muta anual timp de sase luni la Sinaia. Arhitectii si decoratorii au lucrat la comanda si sub indrumarea directa a regelui Carol I. Suveranul a achizitionat importante colectii de vechi maestrii, de arme, de covoare si a comandat mobilier special pentru diferitele apartamente sau incaperi. Castelul Peles, desi resedinta privata, a devenit accesibil publicului din voin]a proprietarului sau ca muzeu inca din primul deceniu al secolului al XX-lea. Castelul regelui Carol I se inscrie in marea familie a castelelor-resedinte europene ridicate in intervalul 1860-1900.
TEXT: RUXANDRA BELDIMAN
FOTO: ARHIVA PERSONALA SERBAN BONCIOCAT

In Romania de azi, daca spui Bran spui agroturism prosper, branza in coaja de brad si Castelul Bran. Daca spui Castelul Bran, spui Dracula si brusc te trezesti inconjurat de efigii pe diverse suporturi ale unui domnitor roman, Vlad Tepes. Cine a fost Vlad, peste ce a domnit el si cum s-a consolidat mitul? Care este istoria castelului Bran si care e legatura intre aceasta cetate construita de brasoveni si domnitorul muntean, numitul Vlad Tepes? Prin ciudate mecanisme ce tin de imaginar si, in egala masura, de pecuniar, Castelul Bran a devenit resedinta vampirului Dracula, "al carui spirit bantuie inca aceste locuri stravechi". Dupa preluarea intregului domeniu de catre stat, aici a fost amenajat si un muzeu etnografic, al carui acces se face astazi printre tarabele cu vampiri si schelete. Varietatea exponatelor sporeste an de an, asimiland, sub patronajul horror-ului draculesc, tot felul de obiecte fara nici o legatura cu locul si spiritul asumate. Toate inscrise de noi sub marca K.
TEXT: ARH. BRUNO ANDRESOIU
FOTO: SERBAN BONCIOCAT

Dincolo de gardul opac si gradina de la coltul strazii Sf. Stefan se ascunde casa a doi arhitecti. O noua casa veche. O veche annexa careia i-a fost deturnat accesul si careia i-au dat o noua stralucire prin dialogul la vedere dintre trecutul sau jalonat obiecte si de mobilier din alte vremuri si cele mai colorate fotolii, diverse mese si scaune forjate. O casa stapanita de lumina si de detalii neasteptate. Chiar daca nu se vede, casa nu este gata, dupa cum spun autorii, fapt care ma face sa ma intreb daca este vreodata gata casa unui arhitect?
PROIECT: ARH. ANDA STEFAN, ARH. DORIN STEFAN
TEXT: LUIZA ZAMORA
FOTO: SERBAN BONCIOCAT