Uneori, daca nu intotdeauna, felul in care se fac afacerile se citeste si in felul in care arata o cladire. Cele doua principii de afacere alese de compania olandeza Golden Tulip, International standars and local flavours" si "European way of franchsing" au avut cu siguranta influeta asupra cladirilor construite pentru a adaposti hotelurile raspandite in toata lumea. In luna februarie a acestui an a fost inaugurat la 100 de ani de la infiintarea companiei primul hotel Golden Tulip din Bucuresti. Este o cladire de zece etaje cu 38 de camere care ofera toate facilitatile: business centre, meeting rooms, fitness si restaurant.
Parterul este rezervat lobby-ului, receptiei si restaurantului fara nici un fel de compartimentari. La nivelurile superioare camerele sunt distribuite in jurul unui hol longitudinal. Cheia intregului spatiu o detin ferestele straniu de generoase pentru un hotel.
Proiect: arh. Marilena Bucur
Text: Luiza Zamora
Foto: Ana Blidaru

In monotonia apasatoare a Baraganului, casa eM. incearca sa dea nastere unui spatiu calificat in ceea ce priveste locuirea, un spatiu tensionat si, in acelasi timp, revigorant pentru persoanele ce il populeaza. Nu intamplator contactul vizual este fundamental in cazul acestei constructii: legatura profesionala a proprietarilor cu imaginea a determinat in mod decisiv profilul stilistic al intregului. Fiecare detaliu impresioneaza ochiul, il provoaca, arhitectul dovedindu-se un regizor cu adevarat original.
Neconventionala, la prima vizita putin labirintica, tinuta intr-o tensiune benefica de dialogul contradictoriu al materialelor, casa eM. isi priveste cu superioritate vecinatatile, detasandu-se prin personalitatea deosebita.
Proiect: DSBA, arh. Dorin Stefan, arh. Alexandru Pop, arh. Liviu Budur, arh. Anda Stefan, arh. Olivia Strachina
Amenajari peisagistice si terase: Geo Com, Vera si Ioana
Structura de rezistenta: Z Group
Text: Viorica Buica
Foto: Serban Bonciocat

Oare si voi va intrebati care anume dintre lectiile predate de Paul Klee la Bauhaus sa-l fi agatat si inspirat pe Renzo Piano in proiectarea Centrului din Berna? Posibile raspunsuri aflam dintr-un recent interviu acordat de arhitect: natura si pamantul, ironia si drama ori chiar toate laolalta! Eu una nu as trece insa prea usor cu vederea nici rolul muzicii in aceasta chimie a relatiei dintre fiul unui profesor de muzica - un artist vizual a carui ambitie fusese in copilarie sa devina violonist si pentru care armonia va fi de cautat in primul rand in sunet - si un arhitect in al carui repertorium putem numara, dincolo de spatiile dedicate artei si expozitiilor, si salile de concerte din Paris, Venetia, Berlin si Roma.
Client: Maurice E. and Martha Muller
Proiect: Renzo Piano Building Workshop-B. Plattner-Arb Berna
Text: Oana Tanase
Foto: Zentrum Paul Klee

Cladiri prismatice, cu un plan aproape patrat si a caror latura masoara cel mult 12 m, culele au peretii grosi de pana la un metru, ridicati din piatra sau caramida. Pe langa parterul inalt, care adapostea beciul cu acces direct din curte, au pana la trei niveluri legate intre ele prin scari interioare din dulapi de lemn. Incaperile difereau in functie de dimensiunile cladirii sau de nivelul la care se aflau. Ultimul nivel este ocupat de un foisor cu coloane de zid si arcade, alteori de lemn. Poarta de la intrare era facuta din barne foarte groase de stejar inchise cu ingenioase zavoare. Intrarea, ca dealtfel, intregul parter, era flancata de metereze.
Text: Luiza Zamora
Foto: Serban Bonciocat

In partea de nord a Bucurestiului, in vecinatatea DN1, incepe sa-si faca aparitia un nou cartier. Proiectul Baneasa, totalizand peste 1 milion de mp construiti ce vor fi utilizati in scopuri diferite, reprezinta unul dintre cele mai mari proiecte private de dezvoltare urbana din sud-estul Europei. Prin asocierea, in anul 2000, cu Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara, care a contribuit cu terenul, firma Baneasa Investments a putut incepe elaborarea unui nou cartier care prin echilibrul intre spatiile de locuit, cele comerciale, zonele de birouri si prin accesul liber la facilitati multiple isi doreste sa incorporeze valorile si functiile unui oras model.
Ancheta: Viorica Buica
Foto: Baneasa Investments