EPA inseamna Environmental Protection Architectural Institute. Numele nu trebuie insa luat ad literam pentru ca, prin "mediu", arhitectii din Tokio inteleg sa faca referire mai mult la mediul artificial decat la cel natural. Pastrand absolut intact invelisul exterior al cladirilor, doar pentru rolul acestuia de a proteja, de a izola, de a da nastere unui mediu intern controlat, EPA aduce inauntrul acestor cladiri un alt spatiu, cu totul independent si voit in contrast cu imaginea primului. Operand cu materiale 100% artificiale si cu un limbaj desprins din lumea urbana, spatiile realizate de arhitectii japonezi vorbesc despre un zen digital cu pietre de fibra de sticla, paduri de sticla verde si de graffiti, pe care le contemplam in cel mai electroclash mod cu putinta.
Proiect: Yukiharu Takematsu + E.P.A
Text: Ioana Paunescu
Foto: Nacasa & Partners Inc., Masayuki Hayashi

Sa ignori ultimele tendinte ale locuirii la vila din cartierele rezidentiale si sa privesti casele batranesti de la Muzeul Satului ca pe o lectie de arhitectura, sa iti subordonezi proiectul ultimului petic de padure ramas in nordul orasului sau sa te lasi influentat de trecerea soarelui de la rasarit pana la apus si sa construiesti astazi o casa având în minte toate acestea inseamna ceva mai mult decat indrazneala, as spune normalitate.
O casa cu orientata pe mai multe directii generand spatii diverse. Deschisa gradinii printr-un portic. Un living excentric la parter si un dinning minimalist cu cateva trepte mai sus. O casa modelata de lumina si de umbre. Lumina care da viata locului.
Proiect: arh. Adrian Spirescu, arh. Daniela Spirescu, ing. Alexandru Boangaer
Text: Luiza Zamora
Foto: Serban Bonciocat

Embryo este primul supper-club bucurestean. Conceptul designului interior transpune povestea embrionului uman. Totul este alcatuit organic si fluid pe doua niveluri. Parterul este locul unui exquisite and lavish restaurant. Etajul are forma unui bar si a unui lounge. Totul invelit in lichidul amniotic care este lumina RGB.
Proiect: Square One
Text: Luiza Zamora
Foto: Nicu Ilfoveanu

Perioada în care au fost ridicate culele sau casele-cule corespunde în linii marii cu intervalul în care s-au schimbat cele 40 de domnii fanariote. Cula de la Curtisoara, ridicata de boierii Cornoiu, avea un plan patrat si trei niveluri. La parter era beciul, iar la urmatoarele niveluri camerele si cerdacul. Avea si anexa sanitara.
Cula din Groserea a fost construita de Barbu Cocos. Are tot un plan patrat si un aspect de turn masiv. La ultimul etaj se afla foisorul si o galerie ingusta de lemn care apara cula.
Text: Luiza Zamora
Foto: Serban Bonciocat

Nu stiu daca astazi, plimbandu-te agale prin oeas, mai poti descoperi vreun spatiu neatins de culoare. Proteica, puternica sau linistitoare, calma sau agresiva, culoarea a devenit o constanta a existentei noastre cotidiene. E greu insa de stabilit granita intre functiile curative si cele distructive ale culorii, cu atat mia mult cu cat nu putem nega necesitatea prezentei ei in spatiul urban.
Ancheta: Viorica Buica
foto: Ioana Tudora, Duo van der Mixt, Ciprian Dicu