Odata localizat subiectul pe o insula cu largi perspective asupra Mediteranei, pana hat dincolo de Gibraltar la albastri Atlasi marocani, anul debutului fiind 2004, iar proprietarul - un calator inalt suedez, nu mai ramane decat sa bati excesiv de inghesuitele stradute pietruite ale vechiului centru comercial La Lonja si sa il gasesti pe Puro sub forma de floarea vietii pe fatada unei cladiri care, din secolul al XIV-lea pana in cel de-al XVIII-lea, s-a ocupat sa fie palat, iar peste cateva secole hotel contemporan de inspiratie etnica, mixand specificul asiatic cu cel african, arab si cu spiritul mediteraneean in cele 26 de apartamente si camere, restaurant, bar, patio si in terasa de pe acoperis. Si daca aceste condimente nu erau de ajuns, designul contemporan e asezonat cu exotice influente hippie, urmari ale calatoriilor domnului suedez asupra a ceea ce avea sa devina Puro.
Proiect: Alvaro Planchuelo, Erik & Katerina van Brabandt
Text: Luiza Zamora
Foto: www.designhotels.com

Mergand la Predeal, la minihotelul pe care cei de la Tecon l-au proiectat, am asistat la definitivarea ultimelor detalii din the making of al unui obiect de arhitectura. Astfel, in loc sa avem acces la imaginea unui spatiu in care turistii iau cina in restaurant sau isi fac siesta pe terasa, am avut acces la un spatiu in care se fac ultimele retusuri, in care sunt inca vizibile articulatii din intreg procesul de constructie.
Proiect: arh. Bogdan Babici, arh. Eliodor Streza, arh. Lucian Simion
Text: Andra Matzal
Foto: Serban Bonciocat

Dupa cum el insusi afirma, lui Steven Ehrlich ii place sa practice "antropologia arhitecturala". Absolvent in 1969 al Institutului Politehnic Rensselaer, Ehrlich a petrecut sase ani in Africa, dintre care doi a lucrat pentru "Peace Corps", in calitate de arhitect principal in Marrakech, Maroc. Lectiile primite in lungile vizite prin diverse tari, admirand arhitectura vernaculara, l-au determinat pe arhitectul american sa aiba o alta perspectiva in apropierea de design si continua sa-i influenteze lucrarile si azi.
Intr-un Los Angeles multicultural, divers, plin de energie, dar si deschis, arhitectura lui Ehrlich , o reinterpretare subtila si bine personalizata a modernismului, este foarte bine apreciata, mai ales ca imbina tehnologia cu un acut simt al peisajului si al diversitatii culturale.

Indeobste de evitat discursul patetic si patimas, intrucat este unul neconstructiv, e cumva greu de ocolit cand se incearca ilustrarea unor perioade istorice cu ce au ele mai notabil.
Vizitarea fotografiilor, a diverselor insemnari si studiidin diferite perioade despre multe dintre aceste monumente vadeste in primul rand evolutia degradarii, incat un vast studiu despre distrugere, jaf si, deopotriva, ignoranta poate fi descris cu destula usurinta.
Dupa cum voia sortii si a oamenilor s-a indurat, din secolul al XVII-lea au mai ramas inca in picioare conace, intr-o stare mai buna sau precara.
Text: Luiza Zamora
Foto: Serban Bonciocat

Text: Bruno Andresoiu
Foto: Bruno Andresoiu

Aflata la poalele muntelui Furnica, cladirea din prima jumatate a secolului al XX-lea si-a reimprospatat de curand infatisarea si partial configuratia interioara pentru a se preta unei noi functiuni, cea de hotel. In acelasi sens se indreapta si celelalte doua cladiri, diferite ca stil, ce impart incinta cu castani. Conceptul interiorului, realizat de Venera Arapu si asistat de Carmen Badea impreuna cu echipa de designeri de la Market 8, a accentuat si mai puternic diferenta fata de ceea ce suntem indeobste obisnuiti sa asteptam de la locuirea temporara departe de casa, prin masurile profilactice impotriva plictiselii, intrucat niciuna dintre camere nu este asemenea alteia.
Proiect: Venera Arapu
Text: Luiza Zamora
Foto: Serban Bonciocat