Dupa modernismul dezinvolt , cu substrat utopic, al mijlocului de sec XX, marcat de figura brazilianului Oscar Niemeyer, arhitectura Americii de sud incepe sa-si reconstruiasca un discurs propriu, care sa o individualizeze in peisajul halucinant al arhitecturii contemporane. Anii de deziluzie ai dictaturii au atenuat avantul revolutionar al arhitectilor si i-au facut mult mai "umani". Daca exista o trasatura care transcende diversitatea tematica si functionala a arhitecturii sud-americane, atunci aceasta este reconcilierea cu natura.
Proiecte: Marcio Kogan Architects
Text: Viorica Buica
Foto: Marcio Kogan Architects

Atunci cand piatra era pentru om doar peretele unui adapost intunecat pe care il explora prin atingere, textura si duritatea ei s-au intiparit in minte ca simboluri ale protectiei si sigurantei. Atunci cand prima raza de soare a intrat in adpost , spatiul interior a devenit vizibil, iar imaginea lui a stat la baza primelor realizari arhitecturale ale omenirii

La data publicarii cartii "bisericile de lemn din Sibiu", editura Imago, adica in 2002, domnul Alexiu Tatu mai scria " in construirea bisericilor de lemn, in elementele lor fundamentale de tehnica, plan si decor-mesterii romani au ajuns la solutii proprii, originale, tinand de filonul stravechi al traditiilor constructive populare . La fel de adevarat este faptul ca, in urma contactelor cu cultura occidentala-in epoci diferite, au patruns influente apusene manifestate si in elementele constructiei pro-priu-zise, dar si in decorul pictata si sculptat."
In 2007, toate bisericile de lemn din Sibiu sunt fie abandonate, fie inchise, iar decorul pictat si sculptat poate fi vizualizat prin efort propriu si calatorii initiatice in comunitati locale.
Poiana Sibiului, genetic constant-locala in leaganul ei vechi cu urmari prosopografice contemporane de neinvidiat, si Ilimbavul mosindu-si depopularile si repopularile, sunt doua sate in care biserica de lemn mai exista, spre deosebire de Brosteni.
Text: Ovidiu Danes
Foto: Ovidiu Danes

Dupa ani de zile in care CET Pitesti Sud si CET Gavan au alimentat cu energie electrica si termica zona Pitesti, prin '80, dezvoltarea economica si industriala le-a transformat in doua magadoaie obosite si ineficiente. Pentru a rezolva problema, s-a demarat unui alt CET, care sa suplimenteze productia celorlalte doua, aprovizionandu-se cu carbune si din minele de la Gloesti si Aninoasa. Intre '85 si '87, s-au adunat toate echipele necesare, s-au ridicat structurile de metal, aproape totul era pus la punct . Mai trebuiau doar 6 luni de zile pentru a finaliza mareata constructie, dar ceva neprevazut a intervenit si visul s-a spulberat. Dupa revolutia din '89, CET-ul a fost "avortat".
Text: Ioana Cotulbea
Foto: Serban Bonciocat

Zgomutul infernal al orasului, claxoane, macarale in actiune, praf, muncitori, tipete, inghesuiala si, intr-un colt din partea de nord a Bucurestiului, poate cea mai afectata de transformarile urbane, un apartament ce re-creeaza un alt univers. Un univers al serenitatii si al echilibrului, dar si al fragilitatii, un spatiu inecat in alb, aproape abstract.
Aceasata amenajare neconventionala a unui apartament cu trei camere combina vocabularul minimalist cu cel
pop-art si cu estetica anilor 60-70 sub cupola atotcuprinzatoare a albului, optiune ce fuctioneaza si ca un manifest impotriva contextului impur in care se desfasoara locuirea autohtona.
Arhitectii au preluat spatiul intr-un moment in care imobilu era inca in constructie, iar parti-ul proiectat initial al apartamentului nu era inca realizat. Chiar si asa, au resimtit drept constrangeri mai multe caracteristici ale spatiului precum accesul diametral opus zonei de zi, forma in plan neregulata, din cauza apartamentului vecin , stalpii de dimensiuni generoase sau inaltimea mica de sub grinzi.
Concluzia a fost ca fiecare spatiu trebuie relationat cat mai eficent cu suprafata si functia lui, iar de aici imaginatia a inceput sa se dezlantuie ....
Proiect: Alexandru Adam
Text: Viorica Buica
Foto: Cornel Lazia