Dupa ce in anul 2000 castiga competitia pentru Muzeul de arta din Davenport, David Chipperfield, singurul "neamerican " dintre cei cinci finalisti, castiga a doua competitie in SUA, in 2001 fiind desemnat sa realizeze proiectul pentru noua bilblioteca publica a orasului Des Moines. Finalizata in 2006, cladirea isi deschide portile pentru public si critici, fiind premiata in mai multe randuri.
Noua biblioteca publica face parte din proiectul Western Gateway, unde, impreuna cu parcul in care este amplasata, este piesa de rezistenta. Biblioteca actioneaza ca o legatura intre centrul orasului si aceasta zona, aflata in curs de dezvoltare. Pe de o parte, relationeaza cu cladirile din apropiere, dar, in acelasi timp, domina suprafata parcului, plutind in peisaj. Se preconizeaza ca in viitorul apropiat sa fie construite ansambluri rezidentiale in vecinatate, care sa repopuleze centrul si sa readuca la viata circulatia pietonala.
Proiect: David Chipperfield Architects
Text: Loredana Stasisin

Unul dintre principalele motive pentru care cladirea Futura a primit premiul Anualei de Arhitectura Bucuresti 2007 este verticalitatea principiului pe care il sustine - dezvoltarea durabila, cu toate intelesurile acestui termen.
Pornind de la sinceritatea demersului estetic-un corp de sticla intre doua lame pline dictate de cele doua calcane ale stilului, continuand cu alegerea materialelor- cele mai multe reciclabele sau reciclate si incheind cu studiul imaginii viitoare a cladirii in perspectiva densificarii tesutului urban, proiectul Futura este un evident exemplu de "asa da"
Proiectul Futura este dovada ca se poate face arhitectura de calitate si cu economie de mijloace, cu conditia verticalitatii profesionale a arhitectului si a unui minim interes pentru ca imaginea cladirii sa nu dauneze evolutiei pe termen lung a tesutului din jurul ei
Proiect: SC Tecon SRL
Text: Arh. Catrinel Panaite
Foto: Cosmin Dragomir

Mantuleasa, mahala mica de vreeo 28 de case in 1798, sta intinsa la capatul Strazii Negustori , de-a lungul Podului Targului de afara (Calea Mosilor). Proximitatea fata de aceasta strada cu functie preponderent comerciala , ce aduce laolalta boieri si negustori, avea sa-i sustina dezvoltarea viitoare. Cum au trecut veacurile peste strada Mantulesei putem lectura in varietatea stilurilor arhitecturale intalnite, ce ilustreaza evolutia orasului de la inceputul secului al XVIII-lea pana in contemporaneitate; de la neoclasic, la eclectic si neoromanesc, la blocuri interbelice si interventii contemporane.
Biserica Mantuleasa , ridicata in forma sa actuala la 1733, apartine planului treflat, cu o singura turla-clopotnita ridicata pe pronaos. Pridvorul este deschis, ritmat de trei arcade deasupra carora strajueste centrat intr-o ocna usor adancita icoana de hram-Soborul Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavril, flancata de doua medalioane circulare reprezentandu-i pe Sf. Nicolae si Sf. Cuvios Stelian
Text: Alina Trufin
Foto: Serban Bonciocat, Anca Nicolaescu

Atunci cand a fost initiat, acum un an de zile, TUB parea pentru multi o utopie sau doar un pretext de a strecura noi proiecte de anvergura in Bucuresti. Pana acum s-a dovedit a fi altceva. Curajul de a expune public un concept si a-l oferi spre dezvoltare mai multor birouri de arhitectura a ajutat din plin TUB si l-a adus in postura de platforma de dialog intre arhitecti, administratie publica si locuitori. TUB este un proiect-proces ce si-a propus sa puna in practica cateva principii sanatoase si verificate de interventie urbana, pas cu pas, astfel incat produsul final sa fie nu numai o rezolvare de actualitate, ci si o premisa pentru dezvoltarea orasului in viitor.
La initiativa noastra, Space Syntax a aceptata sa contribuie la efortul nostru cu o analiza de impact a TUB-ului asupra centrului Bucurestiului . Relizata in luna octombrie-noiembrie, pe baza planurilor puse la dispozitie, de catre noi, raportul aduce in discutie cateva teme importante, putin luate in discutie in dezbaterile legale de dezvoltarea Bucurestiului . Intr-un oras in care toata lumea este preocupata doar de mai multe benzi pentru masini si parcari sau de megaproiecte , o analiza din perspectiva fluxurilor pietonale si a impactului pozitiv pe care il pot genera acestea este mai mult decat binevenita.
Text: Teodor Floru