Arhitectul brazilian Key Imaguire Jr., decan al Facultatii de Arhitectura si Planificare Urbana din cadrul Universitatii Parana, Curitiba (Brazilia), a sustinut, la sfarsitul anului trecut, o serie de conferinte in Bucuresti, la invitatia Universitatii de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu”.
Un specialist al istoriei arhitecturii, Key Imaguire Jr. si-a dedicat intreaga cariera promovarii si protejarii patrimoniului brazilian. El ne vorbeste despre istoria unei tari care si-a dezvoltat identitatea intr-o relatie foarte puternica cu arhitectura si despre experienta vizitarii Romaniei.

"Am ales aceasta profesie la sfarsitul anilor ‘50, perioada in care era construita capitala, Brasilia. Arhitectura Brasiliei a avut un efect foarte mare asupra mea si a generatiei din care fac parte. A fost cel mai important dintre factorii care m-au condus spre alegerea profesiei de arhitect. De asemenea, am fost dintotdeauna atras de domeniul construc]iilor. Daca nu as fi arhitect, as fi inginer si as lucra, de preferinta, la constructia de poduri. Am o pasiune pentru poduri. [...] Am o inclinatie puternica spre cercetare, asa ca Universitatea s-a dovedit un mediu potrivit pentru mine si, inca de la inceput, s-a dovedit o alegere buna, faptul de a avea posibilitatea de a desfasura o munca de cercetare. De asemenea, relatia mea cu studentii a fost intotdeauna una foarte buna. Sunt profesor de 33 de ani."

Din 2001, anul in care a fost infiintat biroul Square One, aproape fiecare proiect pe care l-au semnat, conectat la tendintele internationale, a starnit reactii puternice atât din partea colegilor, cat si a publicului larg, oferindu-le celor doi arhitecti o pozitie privilegiata pe piata de profil. De altfel, ei declara ca isi propun sa creeze spatii provocatoare, puternice, care sa induca emotii si sentimente de lunga durata, deschizandu-se catre viitor. Si reusesc.

"[...]avem cateva realizari, dar mai este un drum lung intr-o meserie ca arhitectura pana sa poti afirma cu hotarare ca esti arhitect. Determinarea de a
practica meseria de arhitect vine din dorinta de a crea ceva cat mai durabil, nu doar fizic, ci si ca valoare ahitecturala. Nu stiam exact ce o sa facem la inceput, una dintre idei era sa cream o banda desenata. Am avut noroc deoarece, lucrand din timpul facultatii, am reusit sa ne facem o oarecare clientela si asta ne-a asigurat o sursa de venit constanta pe baza careia am putut dezvolta firma."

La inceput de secol 21, automobilul se afla in centrul unui paradox: pe de o parte, mobilitatea ridicata, caracteristica epocii, face posesia unui automobil sau macar utilizarea regulata a unuia aproape indispensabila (Gabriel Dupuy vorbeste chiar de dependenta de automobil in „La dépendance automobile. Symptômes, analyses, diagnostic, traitements”); pe de alta, automobilul este din ce in ce mai blamat pentru inconvenientele create de utilizarea sa: poluarea, consumul de spatiu si de resurse, congestionarea traficului.

Automobilul nu serveste exclusiv transportului si asta se poate vedea si din cateva exemple de obiecte de arhitectura ce ii sunt destinate direct sau indirect. De la inventarea automobilului, constructiile care il adapostesc sau de care el se foloseste au exprimat atitudinea colectiva fata de utilizarea acestuia, acestea fiind unele dintre cele mai importante, dar si cele mai neglijate tipuri de constructii din epoca moderna. Garajele, statiile de alimentare cu combustibil, punctele de taxare, spalatoriile, service-urile auto, expozitiile si punctele de vânzare sunt toate constructii destinate automobilului, care marcheaza si ritmeaza viata noastra.

Bizarul, in sensul victorian al cuvantului, este un concept reinventat de Adrian Cancer si Robert Marin, cei care au reusit sa ridice scena clubbingului romanesc la cel mai inalt nivel mondial, cucerindu-si printre colegii de breasla un statut oarecum asemanator cu acela de vedeta.
Amenajat intr-un spatiu complet nepotrivit pentru un club, dar cu traditie de gen in viata de noapte a Bucurestiului, noul stabiliment isi deschide portile catre o casa a umbrelor, in care jocul de texturi se completeaza cu forme extrudate si amprente luminoase dublate in oglinda.
Partiul cu stalpi desi si grosi a trebuit adaptat exigentelor utilizatorilor, dar mai ales celor ale arhitectilor, astfel incat tratamentul acestora a avut o importanta covarsitoare in economia generala a situatiei. Astfel, stalpii din dreptul barului sunt placati cu oglinzi, cu muchiile imbracate in coloane rotunde „clasicoide”, reprezentand picioarele unor lampi gigant, iar cei din din zona de canapele au fost imbracati în Corian termoformat, frezat cu elemente ornamentale.