coperta
igloo habitat & arhitectura no. 9 | sep 2002
  • arhitectura: Un secol si jumatate de Gaudi | despre locuire si contrast | a doua locuinta sau casa cu sarpanta plantata exemplar | de vorba cu regizorul Alexandru Darie
  • interior: X-Trem pick-up | O casa cosmopolita cu adresa romaneasca
  • arta: Interbalcanic | ArTuborg, Constanta 2002 | Tudor Cataraga, sculptura
  • oras: Calea Plevnei | Opinii pe marginea Concursul de solutii Ansamblul Catedrala Patriarhala
  • fotografie: Biserici
  • verde: Piata Pache Protopopescu, ochiul verde al bulevardului
  • juridic: Dreptul de autor
  • calatorii: Calatoria
  • mobilier: Junkers - Bosch – centrale termice cu condensare | Knauf - tencuieli pe baza de ipsos | San Francisco | BIFE – Targul International de Mobila | Bene - CompactOffice®
  • practic: Electra - instalatii de climatizare | Metropolitan Life cu Villeroy & Boch
5.00 RON
igloodigital:
Abon. 10 numere$24.58 US

Din sumar:

arhitectura | despre locuire si contrast

Arhitectul Mihai Raicu e simplu si direct, "un om de santier" dupa cum se defineste el insusi. Am incercat sa descifrez stand de vorba cu el, cum se transforma santierul in poezie. Sau invers. Fiindca e un om al contrastelor, sau cel putin asa il recomanda creatia sa.
Beneficiarii ? o tanara familie in crestere ? isi doreau o casa adevarata, mai adevarata decat chinuitul spatiu de locuit comunist si decat incropelile post-decembriste de gust indoielnic. In rest, au dat mana libera arhitectului. Cat de libera? Foarte libera. Deschisi, moderni, la curent cu ultimele tendinte alearhitecturii, au preferat sa nu-si dea cu parerea. Ci sa aiba incredere. In arhitect, care a propus un spatiu inedit, surprinzator, original.
Sursa ineditului sunt, in primul rand materialele, principala arma a designer-ului.
TEXT: ARH. CODINA DUSOIU
AMENAJARE, FOTO: ARH. MIHAI RAICU

arhitectura | a doua locuinta sau casa cu sarpanta plantata exemplar

Clientul s-a rezumat la a cere esentialul: doresc o casa de lemn, pe care o voi folosi temporar, de unde sa privesc in egala masura lacul si padurea si care sa aiba anumite gabarite pentru sufragerie si dormitorul principal.
Istoria proiectului este concentrata in doi ani. Tema a fost lansata in 1999 si tot atunci au fost incepute lucrarile de santier. Casa a fost finalizata in 2001.
Locuinta este alcatuita din doua registre: parter si mansarda.
In parter sunt inlantuite pe directia accesului garajele in suprafata si intrarea. Apoi parcursul dezvaluie functiunile de zi: sufrageria, barul si bucataria. Tot in parter, cu o tratare inedita a baii servante, este asezat si un dormitor. Mansarda concentreaza exclusiv zona de noapte.
Arhitectul Adrian Balasoiu evalueaza, pe buna dreptate, performanta de a "ridica" o casa dupa numai o luna de la vizionarea schitei idee prin substantivul provocare.
TEXT: ARH. FRANCOISE PAMFIL

arhitectura | de vorba cu regizorul Alexandru Darie

"Proiectul reamenajarii Teatrului Bulandra a fost inceput de predecesorul meu, dl. Stefan Iordanescu. El a profitat de o schimbare a directiei pentru cultura a municipiului, cand a venit o alta persoana ? domnisoara Oana Turbatu ? care a facut un lucru extraordinar: Primaria Generala a inceput sa dea bani pentru cultura, a fost pentru prima data cand dupa multi ani de zile au inceput sa fie bani. Din cate stiu eu, unul din motivele acestei demiteri a fost si acela ca banii prevazuti nu au fost cheltuiti intr-un mod eficient si ca dovada este si acest spatiu inca neterminat.
Odata cu venirea mea lucrurile se cam blocasera intr-o anumita zona. Este unul dintre motivele pentru care, spre exemplu, inca nu avem scaune in sala, ele vor veni pana la deschiderea stagiunii. Partea de birouri, zona cabinelor de actori nu contau, deci nu erau prevazute in nici un fel de plan si mie mi s-a parut ridicol ca publicul sa beneficieze de frumusetea unui asemenea spatiu iar actorii, cei care slujesc si care aduc publicul aici sa nu aiba nimic, nici macar niste banale dusuri, ca sa poata, dupa ce joaca, sa scape de osteneala spectacolului. Impreuna cu dl. arhitect Octavian Neculai care semneaza amenajarea acestui spatiu teatral am reluat discutiile si am ajuns la concluzia ca trebuie sa atacam atat cabinele de care vorbeam cat si birourile in care noi primim oameni din strainatate, primim oameni din Romania, regizori, scenografi, actori importanti. Acesta era stadiul. O lucrare inceputa si neterminata, cu spatii ce nu au fost luate in seama la alcatuirea initiala a proiectului".