Acorduri ton în ton

O casă nu sofisticată, nici extrem de surprinzătoare, dar făcută cu mult bun-simţ. Un proprietar pe măsură. Şi, bineînţeles, un arhitect. Căruia i-a revenit sarcina, deloc uşoară, de a găsi un stil adecvat interioarelor, o „personalitate” care să întregească şi în acelaşi timp să potenţeze arhitectura propriu-zisă.

Text: Viorica Buică
Foto: Şerban Bonciocat

Soluţia propusă mizează pe unitatea întregului spaţiu, într-o armonie cromatică desăvârşită. Avem de-a face cu o amenajare care, permiţându-şi interesante extravaganţe stilistice, reuşeşte totuşi să inspire în primul rând confort şi simplitate.

Fiecare detaliu stilistic se integrează corect într-un tot caracterizat de o geometrie destul de strictă. Compartimentării iniţiale nu i s-a adus nicio modificare esenţială: la parter, se găsesc livingul, diningul şi bucătăria (ultimele două putând fi separate printr-o uşă glisantă din sticlă sablată), iar la etaj, un ansamblu matrimonial alcătuit din dormitor, baie şi dressing. Între cele două niveluri – o spectaculoasă scară metalică, ale cărei linii sinuoase contracarează rigiditatea formală a restului casei. Căci trebuie amintit că unghiul drept domină întregul spaţiu… De la pătratele şi dreptunghiurile rezultate din îmbinări de structură la formele epurate ale pieselor de mobilier, liniile drepte se prezintă în orice tip de combinaţie. Amenajarea nu este însă una rece, impersonală, tocmai pentru că au fost plasate strategic, contrapunctic, anumite piese ale căror curbe reuşesc să elimine senzaţia de îngheţ formal: celebrul scaun semnat de Le Corbusier şi de Charlotte Perriand, scaunele înalte de la bucătărie, inedita racordare a pardoselii din baia de la parter la perete etc.

Spaţiul este gândit generos şi deschis, pus în valoare de multiple sisteme de iluminat. Livingul şi diningul comunică direct şi sunt unificate în primul rând cromatic. La etaj, cele trei spaţii sunt neseparate, organizate după criterii funcţionale. Deşi minimalist, urmând acelaşi discurs stilistic, ansamblul matrimonial se dovedeşte un veritabil spaţiu destinat relaxării (ne indică mai ales baia unde jacuzzi „tronează” pe o platformă special amenajată). De altfel, întreaga locuinţă pune în evidenţă aceeaşi gamă cromatică, subtilă şi elegantă, ce oferă un aer uşor sofisticat interioarelor: alb, crem, maro, negru. În rest, o pată de roşu rătăcită în spaţiul bucătăriei şi albastrul puternic al acvariului încastrat în peretele livingului. Dialogul culorilor este completat de unul al materialelor şi al texturilor: lemnul, sticla şi metalul se succed şi se îmbină după o sintaxă bine pusă la punct, lăsând impresia că nimic nu e lăsat la voia întâmplării în această casă.

Locul îţi inspiră seriozitate prin fiecare detaliu: de la liniile impecabile ale pieselor de mobilier (merită amintite scaunele cu un aer Art Déco din spaţiul de zi) la modul în care draperiile maro completează rafinatele perdele albe, filtrând lumina naturală. Singurele locuri în care arhitectul şi-a permis intervenţii ludice sunt băile. Cea de la parter, unde mozaicul oferă un interesant spectacol vizual, are, după cum deja aminteam, pardoseala racordată la perete şi foloseşte pentru compartimentare un inedit panou metalic, imprimând o notă dinamică spaţiului. Baia matrimonială, mult mai spaţioasă, mizează pe transparenţe şi reflexii, accentuate şi prin numeroasele sisteme de iluminat.