fbpx

Aqua Tower, Chicago

Inspirat de acumulările calcaroase erodate de apă şi vânt, implantul sculptural operat de Aqua Tower este o contribuţie istorică la silueta oraşului Chicago, până acum dominată de prisme netede cu vocaţie modernistă. Cu un program mixt – apartamente, condominiumuri, hotel, parcare, restaurante şi birouri – turnul înalt de 262 metri constituie un plug-in urban hibrid, care evocă tentativele de „oraş în oraş” ale zgârie-norilor timpurii. În spatele acestei aparente complexităţi formale şi programatice nu se află însă vanitatea de a reinventa roata, ci determinarea de răspunde condiţiilor sitului şi vocaţiei materialelor utilizate. În consecinţă, Aqua Tower porneşte de la un paralelipiped clasic, transformat într-un angrenaj deopotrivă performant şi spectaculos prin câteva gesturi geniale prin simplitatea lor.

Text: Silvia Gugu
Foto: Steve Hall © Hedrich Blessing

„Aqua Tower a fost modelat de un proces organic, care răspunde sitului. În loc de a porni de la ideea de a crea un reper, am lăsat criteriile climatice şi vederile către exterior să sculpteze clădirea, relaţionând-o cu ţesutul urban şi tratând structura şi mediul său ca elemente interconectate. Deşi pare un exerciţiu de expresivitate formală, este de fapt în egală măsură un produs al datelor cât şi al imaginaţiei” (Jeanne Gang, Director Arhitect Studio Gang – trad. autorului). Afirmaţiile modeste ale arhitectei care, la 46 de ani, este femeia cu cel mai înalt zgârie-nori construit în portofoliu, revelează un spirit pragmatic şi poetic în acelaşi timp. Jeanne Gang, fiica unui inginer de infrastructuri, a crescut aspirând să urmeze profesia tatălui său, dar a absolvit arhitectura la University of Illinois. După un master la Harvard şi o perioadă de colaborare cu OMA/Rem Koolhaas, şi-a înfiinţat propriul birou de arhitectură în Chicago, care s-a distins printr-un spectru interesant de explorări tehnologice. Principalele caracteristici ale echipei sunt orchestrarea sinergiilor între soluţii low- şi high-tech pentru eficienţă energetică şi un design sustenabil, dar şi o estetică graţioasă, dacă nu feminină, cel puţin surprinzătoare în raport cu programele şi tehnologiile abordate.
Având onoarea şi norocul să o întâlnesc în carne şi oase pe Jeanne Gang în cursul unei vizite la Universitatea din Cincinnati, proiectele biroului său îmi par indisolubil legate de prezenţa sa intelectuală, un amestec de logică tehnică irefutabilă, sensibilitate umanistă şi fantezie artistică – într-un contrast neaşteptat cu tinereţea şi modestia emanate. Regăsesc aceeaşi combinaţie în Aqua Tower, o clădire care, în pofida enormelor exigenţe tehnice, se autoprezintă drept rezultatul unor simple reguli de bun-simţ.
Turnul are într-adevăr la bază un volum convenţional, generat de preferinţa developerului pentru un plan rectangular. Dată fiind opţiunea pentru o structură în beton armat, Gang a pornit de la o reflecţie asupra proprietăţilor acestuia, între care potenţialul de a fi modelat se remarcă imediat printre cele mai puţin exploatate de o structură convenţională. De aici a pornit soluţia care transformă paralelipipedul de bază într-o prezenţă sculpturală aidoma caselor lui Gaudi: planşee de beton cu forme ondulate, variable, ce se extind în consolă până la aproape 4 metri, oferind balcoane generoase în timp ce sporesc eficienţa energetică manipulând raportul între umbră şi însorire. Orientarea est-vest a clădirii maximizează expunerea în timpul iernii, facilitând încălzirea pasivă, iar balcoanele de pe faţada sudică sunt deliberat mai mari pentru a reduce expunerea pe perioada de vară. În afara asigurării unui coeficient de umbrire  pe toate suprafeţele vitrate, echipa de proiectare a modelat însorirea sezonieră pentru a identifica suprafeţele care necesitau filtre suplimentare pentru a mări performanţa energetică a turnului.  În total, Aqua utilizează şase tipuri de sticlă: transparentă, colorată, reflectoare, spandrel, aglutinată şi translucidă, distribuite în funcţie de orientarea şi funcţiunile spaţiilor interioare.
Clădirea se remarcă şi prin dotările aferente programelor rezidenţiale şi de hotel, între care acoperişul verde de aproape 7 500 de metri pătraţi deasupra bazei de trei etaje a turnului, incluzând o piscină şi o pistă de alergare. Efortul arhitecţilor de a integra astfel de soluţii sustenabile la toate nivelurile proiectului au determinat candidatura pentru LEED Silver şi au atras deja o serie de premii şi distincţii.
Aqua răspunde aşadar cu inovaţii multiple provocării de a construi un turn în Chicago, care poate fi din multe puncte de vedere similară cu a vinde castraveţi grădinarului. Cu două şcoli de arhitectură închinate tehnologiei zgârie-norilor, mai întâi de Louis Sullivan şi apoi de Mies van der Rohe, gloriosul oraş american a produs constant unele dintre cele mai spectaculoase clădiri din lume, de la 1880 încoace. Rezultatul acestei acumulări reprezintă mult mai mult decât o simplă sumă de artefacte: silueta Chicagoului este o crestomaţie fără rival, o histogramă a momentelor-cheie în istoria arhitecturii comerciale care taie respiraţia şi saltă nivelul endorfinelor. O inserţie care nu s-ar ridica la nivelul unui astfel de context n-ar echivala doar cu un eşec, ci cu o pată pe una dintre cele mai admirate peisaje urbane de pretutindeni. Aqua reuşeşte nu numai să se integreze în impresionanta dinastie arhitecturală şi să inoveze pe marginea ei, dar şi s-o flateze prin felul în care o transformă în element generator al proiectului, centrat pe exploatarea perspectivelor panoramice ale splendidului oraş.

Coșul de cumpărături0
Nu exista produse în coș
Continuă cumpărăturile
0