Marcel Iancu: „Oricine are voie să facă arhitectură nouă”

Arhitectură

Casa modernă este numai aspectul unei noi organizații de viață interioară în strânsă legătură cu urbanismul.

Echilibrul și coordonarea valorilor exterioare și interioare este substanța întregei probleme a arhitecturii noi.

Casa modernă nu mai are deci fațade. Aceasta din urmă fiind subordonată funcțiunii.

Arhitectura folosește azi mijloacele cele mai reduse: materialul sobru până la rustic, forma decurgând din util.

Corbusier a soluționat grupările de locuințe din metropolele nesănătoase printr-o supra-concentrare a lor. Dar le-a situat în mijlocul unor parcuri înflorite, realizând pe aceeaș suprafață un număr maximum de locuințe într-un confort ideal și higienic.

Stilul nou s-a format fără să fie uns de vreo oficialitate.

Izbânda lui e o dovadă că timpul și-a făurit singur școala și arhitecții săi.

Mobila modernă se caracterizează prin reducerea ei în vederea creărei unui cât mai mare și mai luminos spațiu. Ea tinde spre imobil.

Modern nu însemnează la modă, la modă putând fi și un lucru nemodern: pene la pălărie.

Pereții  fără deschideri exprimă mai bine materialul, dar nu încurajează desenul de planșetă: schematic.

Confortul nou nu plătește nici un tribut bogăției.

Acei ce vor o locuință într-adevăr nouă trebuie să trăiască viața redusă în formele aproape ascete de azi.

Oricine are voie să facă arhitectură nouă.

Articol apărut în ziarul Contimporanul, 1925

___________

Citește și A locui în București, cu Marcel Iancu