Arhitectura în vremea COVID-19: Corvin Cristian & VATRAA
Lumea, așa cum o știm, nu va mai fi la fel – sunt cuvinte pe care le tot auzim în ultimele săptămâni, când cei mai mulți dintre noi lucrăm de acasă, izolați. Cum va fi însă noua lume nu știm exact. Știm însă că, momentan, ne adaptăm și #stamacasa. Ne lipsesc, desigur, multe lucruri, dar poate cel mai mult ne lipsesc gesturile firești ale lucrului în echipă, râsul împreună, interacțiunea cu colegi, beneficiari etc….
Pentru a înțelege cum traversăm această perioadă, am întrebat arhitecți români care activează în țară sau peste hotare cum s-au adaptat noii realități. Așadar, gânduri, speranțe, temeri și imagini cu noile spații de unde lucrăm.
Cum ți-ai adaptat modul de lucru la realitatea pe care o experimentăm?
Sunt două aspecte ale muncii noastre: O componentă de concepție, ce necesită concentrare și izolare, și o componentă de colaborare și comunicare. Din primul punct de vedere, am revenit la un mod de lucru de acasă pe care îl practicasem câțiva ani. Mi-am regăsit biroul de acasă, care îmi place și îmi părea rău că se prăfuia.
Eu sunt dintre cei care se concentrează cu dificultate în colectiv și mi se pare că, în sfârșit, mi-am regăsit locul. Din punctul de vedere al colaborării cu colegii, încă ne adaptăm, suntem un grup format din oameni adunați pe criterii de afinitate; ne făcea plăcere să ne întâlnim și contactul direct îmi lipsește.
Ce s-a schimbat în comunicarea cu angajații, cu beneficiarii, ce s-a schimbat în general și, mai ales, în particular? Ceva care ar fi de ajutor pentru comunitatea arhitecților în perioada imediat următoare:
În general, schimbarea ne confirmă că putem fi la fel de eficienți și de la distanță, lucru demonstrat de câțiva ani de tehnologiile de conferință online și rezultate. Și până acum am mai avut clienți sau colaboratori pe care nu i-am cunoscut niciodată față în față, deci nu e chiar o noutate, ci doar o tendință care s-a instalat brusc.
Exact aici văd o amenințare: fiind tentați să cuantificăm rezultatele, vom observa că suntem la fel de eficienți online, ba poate chiar mai mult decât prin prezența fizică și vom câștiga eficiență, dar vom pierde plăcerea (pe care nu o cuantifică nimeni și ar fi și greu…). Nu am niciun sfat pentru perioada imediat următoare, dar am o mare teamă pentru cea care va urma ulterior, în care ne vom obișnui să înlocuim contactul fizic și strângerea de mâna atât de plăcute cu mult mai eficientul e-contract și Zoom. Nu este eficient, dar e mult mai plăcut, și în meseria noastră plăcerea este esențială.
Bogdan Rusu & Anamaria Pircu VATRAA
Cum v-ați adaptat modul de lucru la realitatea pe care o experimentăm?
Având proiecte în țări diferite precum UK, România sau Italia, conferințele video făceau deja parte din modul de lucru al VATRAA. Adaptarea la condițiile actuale de lucru online a venit în mod natural, fără a afecta dezvoltarea designului în cadrul echipei de proiectare sau menținerea relației apropiate cu clienții.
Unde proiectele necesită prezența noastră fizică, precum la inspecția lucrărilor pe șantier, ne adaptăm constant, în funcție de restricțiile impuse pe plan local de către fiecare țară în parte. Pentru moment, șantierele în UK continuă activitatea normală, dar asistăm din ce în ce mai mult la o dificultate în aprovizionarea materialelor de construcție și la reducerea capacității de muncă a contractorilor generali. Pentru a ține sub control timpii de livrare ai proiectelor care sunt în desfășurare pe șantier, ne orientăm către producători locali și soluții constructive care reduc timpii de execuție.
Ce s-a schimbat în comunicarea cu angajații, cu beneficiarii, ce s-a schimbat în general și, mai ales, în particular? Ceva care ar fi de ajutor pentru comunitatea arhitecților în perioada imediat următoare:
Din fericire, evenimentele recente nu au avut un impact semnificativ în comunicarea din cadrul echipei de proiectare. Împreună cu Anamaria, am fondat VATRAA ca pe un business de familie, în care viața personală, precum și cea profesională se îmbinau deja în mod inevitabil, așa că putem spune că suntem norocoși că putem să lucrăm de acasă împreună în condițiile de față. De colegii din echipa de proiectare din România ne leagă o relație profesională lungă, cu zeci de proiecte dezvoltate la distanță, timp în care ne-am format deja modul de comunicare și de partajare a fișierelor în sistemul online Cloud.
Pe de altă parte, în cadrul proiectelor aflate în derulare pe șantierele din UK, ne întâlnim cu o situație complet nouă. Din motive evidente, beneficiarii pun presiune pentru grăbirea lucrărilor, în timp ce constructorii tind să își retragă treptat echipele de pe șantier, din motive de siguranță și de lipsă de personal. Arhitectul, care are rolul să administreze imparțial contractul dintre beneficiar și constructor, este pus în situația dificilă de a interpreta clauze contractuale care nu au fost făcute în anticiparea evenimentelor unice cu care ne confruntăm acum. Momentan, până la publicarea unor instrucțiuni clare din partea guvernului în relație cu șantierele în desfășurare, suntem nevoiți să mediem discuția între beneficiari și constructori, pentru a ajunge la o soluție de comun acord.