fbpx

Bicicliştii sunt oameni, iar oamenii au drepturi

Sunt mulţi cei care cred că „România n-are nicio şansă”. Pentru că nimeni nu mai are aşteptări de la actuala clasă politică şi sunt puţini cei care cred că societatea civilă poate schimba actualul sistem. Mă număr printre cei care ştiu că societatea civilă din România este capabilă să producă schimbări. Şi am argumente.

Text şi foto: Marian Ivan, iniţiator OPTAR
(Organizaţia pentru Promovarea Transportului Alternativ în România)

În urmă cu vreo jumătate de an, organizatorii conferinţei Velocity 2013, angajaţi ai Primăriei din Viena, şi-au propus să organizeze un concurs în urmă căruia să premieze un număr de 30 de proiecte care aveau legătură cu utilizarea bicicletei în mediul urban. Premiile erau foarte valoroase, pentru cine ştia să le aprecieze: câte un bilet de participare la conferinţă, excluzând cazarea, transportul şi masa. În concurs au fost înregistrate 218 proiecte din 49 de ţări, iar cei 30 de câştigători au fost aleşi prin votul on-line al susţinătorilor. Ei bine, 3 dintre cele 6 proiecte româneşti înscrise în această competiţie au ocupat locurile 2, 3 şi 4 în ordinea numărului de voturi primite. Pentru mine este o dovadă că în România există interesul societăţii civile pentru creşterea calităţii vieţii în mediul urban.
Am înscris în respectiva competiţie proiectul derulat de OPTAR numit „Adoptă o pistă periculoasă! Apoi – desfiinţeaz-o!”. A fost modalitatea prin care oamenii s-au implicat în probarea ilegalităţilor comise în Bucureşti prin recepţionarea ilegală a pistelor periculoase pentru participanţii la trafic. Aşa am ajuns pe 10 iunie 2013 la Viena, pentru a participa la conferinţă.
Cu cei aproximativ 1400 de participanţi, Velocity 2013 a fost cea mai mare astfel de conferinţă de până acum, a afirmat Manfred Neun, preşedintele Federaţiei Europene a Bicicliştilor (European Cyclists’ Federation). Iar administraţia din Viena şi-a dat interesul pentru reuşita evenimentului. Încă de anul trecut şi-a trimis emisari în multe oraşe din întreaga lume. Peste tot, administraţiile au fost interesate de acest eveniment. Cu excepţia Primăriei Municipiului Bucureşti care n-a trimis niciun delegat. Dacă ar fi trimis, ar fi aflat chiar din gura edililor unor oraşe importante ce trebuie făcut pentru a îmbunătăţi viaţa oamenilor. Specialiştii din toată lumea văd în bicicletă un mijloc de transport, atunci când e utilizată în mediul urban, sau un mijloc de recreere, atunci când este folosită în afara oraşelor. Iar utilizatorul bicicletei este OMUL. De aceea, la Viena nu s-a discutat despre „biciclişti”, ci despre OAMENI. De exemplu, atunci când spui „un om pe bicicletă” conştientizezi faptul că acel OM se poate deplasa în toate modurile posibile: pe jos, pe bicicletă, cu tramvaiul sau autobuzul, cu autoturismul, cu trenul, metroul sau cu avionul. Atunci când cineva înţelege acest lucru, înţelege deja ce înseamnă „mobilitate”.
Am subliniat acest lucru deoarece în Primăria Municipiului Bucureşti nu se înţelege acest lucru. Aici solicitările „bicicliştilor” nu sunt privite ca venind tocmai din partea unor „oameni”. Este singura explicaţie pentru care primarul Sorin Oprescu a refuzat să aplice măsurile de siguranţă rutieră pentru protejarea oamenilor care, la un moment dat, aleg să folosească bicicleta. Această percepţie a politicienilor străini faţă de oameni îi diferenţiază de clasa politică din România. La Viena, primarul din München a venit să ne vorbească despre cât de importanţi sunt cetăţenii pentru administraţia pe care o conduce. Ne-a descris sistemul prin care locuitorii din München au avut posibilitatea să spună ce aşteptări au de la edili. Iar ei i-au ascultat, şi, rând pe rând, au implementat proiectele solicitate de cetăţeni. Iar rezultatul a fost previzibil: oamenii îşi iubesc mai mult oraşul în care trăiesc deoarece el răspunde cerinţelor locuitorilor.
În Bucureşti nu se întâmplă acest lucru. În primăvară, mii de oameni au ieşit în stradă pe biciclete să ceară administraţiei să nu mai realizeze piste pe trotuare. Iar motivul era evident: niciun traseu dintre cele realizate pe trotuarele din Bucureşti nu s-a dovedit viabil. Ignorând cererile oamenilor, primarul a ieşit „la televizor” să anunţe că doreşte să refacă pistele de pe trotuare. A fost momentul în care personal i-am precizat domnului Oprescu faptul că pietonii sunt mai importanţi decât bicicliştii. Acesta este motivul pentru care OPTAR a anunţat că se opune oricărui proiect care restrânge drepturile pietonilor sau proiectelor care nu respectă criteriile calitative stabilite de specialiştii în încurajarea utilizării bicicletei. Această „idee fixă” legată de importanţa mersului pe jos este principiul de bază al mobilităţii urbane. Iar acest lucru a fost subliniat în aproape toate discursurile pe care le-am urmărit la Viena.
Dintre prezentările la care am asistat la Velocity 2013, am ales exemplele a 3 oraşe care pun accent pe aplicarea măsurilor de încurajare a mersului pe jos şi cu bicicleta: Viena, Nantes şi München. În toate aceste oraşe, OAMENII sunt prima grijă a edililor, TRAFICUL nefiind o prioritate. Acest principiu poate părea „o prostie” pentru bucureştenii care nu cunosc principiile mobilităţii urbane. În Viena, Nantes şi München, administraţiile şi-au asumat rolul de a explica oamenilor aceste principii. Iar ei le-au înţeles şi le-au acceptat. Aţi văzut în Bucureşti vreun panou publicitar care să le spună OAMENILOR cât de importanţi sunt EI în creşterea mobilităţii durabile? În oraşele mai sus-amintite acest lucru se întâmplă zi de zi.
Dacă ne uităm la cheltuieli, poluare şi trafic, este evident că Bucureştiul merge într-o direcţie greşită. Iar aceste greşeli sunt confirmate de specialiştii europeni. Ei au făcut un tabel simplu care ajută profesioniştii, dar şi cetăţenii să înţeleagă atunci când proiectele de dezvoltare a mobilităţii sunt sustenabile şi când ele se fac „fără cap”.
Un Plan de Mobilitate Urbană Sustenabilă, care să permită oamenilor şi bunurilor să circule liber, în siguranţă, cu protejarea mediului înconjurător, este crucial pentru calitatea vieţii cetăţenilor şi pentru sănătatea economiei. Dacă punem la socoteală şi faptul că cheltuielile de implementare sunt mai mici, iar beneficiile mai mari, se naşte întrebarea „de ce în Bucureşti nu se aplică principiile dezvoltării mobilităţii urbane durabile?” Chiar… de ce?
În ultimii doi ani am informat Poliţia, Primăria Municipiului Bucureşti, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, Prefectura, Procuratură, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Curtea de Conturi a României, 8 partide politice (PSD, PNL, PC, PDL, UDMR, UNPR, Forţă Civică, PP-DD) despre ilegalităţile comise în recepţionarea pistelor din Bucureşti. Niciuna dintre aceste instituţii nu a luat o măsură concretă de a-i căuta pe cei vinovaţi. Eu nu mai aştept răspunsuri de la clasa politică. În continuare, voi face presiuni să aflăm numele incompetenţilor sau corupţilor din administraţie. Dar la Viena am învăţat ceva: cetăţenii sunt cei care pot schimba un sistem politic ca al nostru.
„Ieşiţi în stradă!”, „Ieşiţi în stradă!”, „Ieşiţi în stradă!”
Cam acestea sunt sfaturile pe care ni le-au transmis reprezentanţii ONG-urilor cu care am discutat la Viena. Şi i-am ascultat. Am decis să luăm ca model marşurile activiştilor din Budapesta, care sunt renumiţi pentru schimbările care le-au produs a nivelul oraşului şi ţării. Acum, după 9 ani de proteste, capitala Ungariei este pe locul 13 în topul oraşelor prietenoase cu bicicliştii. Iar schimbarea în bine a clasei politice, a determinat organizatorii protestelor să anunţe oficial că nu vor mai avea loc manifestaţii deoarece s-a ajuns la o colaborare reală cu administraţia locală. Exact asta ne dorim şi noi: o colaborare reală cu administraţia locală. Şi până când acest lucru se va întâmpla, OPTAR invită OAMENII să iasă în stradă.
Primul astfel de protest al oamenilor care îşi doresc un oraş pe care să-l iubească şi în care să-şi poată trimite copiii în siguranţă la şcoală pe bicicletă este programat pe 21 septembrie 2013. Iar următoarele pe 19 apr. 2014, 20 sep. 2014, 25 apr. 2015, 19 sep. 2015, 23 apr. 2016, 24 sep. 2016, 22 apr. 2017, 23 sep. 2017, 21 apr. 2018, 22 sep. 2018, 20 apr. 2019, 21 sep. 2019, 25 apr. 2020, 19 sep. 2020.

Coșul de cumpărături0
Nu exista produse în coș
Continuă cumpărăturile
0