Case de oaspeți în Cincșor
[mp_row]
[mp_span col=”12″]
[mp_text]
Conversia celor două clădiri istorice din Cincşor – casa parohială evanghelică şi vechea şcoală a satului – face parte dintr-un demers mai amplu de revitalizare a întregii comunităţi locale, venind în sprijinul proiectului de restaurare a bisericii fortificate din vecinătate şi propunând o funcţiune nu doar necesară turismului cultural, ci şi cu efecte benefice din punct de vedere economic şi social.
[/mp_text]
[/mp_span]
[/mp_row]
[mp_row]
[mp_span col=”12″]
[mp_image id=”3174″ size=”full” link_type=”custom_url” link=”#” target=”false” caption=”false” align=”left”]
[/mp_span]
[/mp_row]
[mp_row]
[mp_span col=”12″]
[mp_row_inner]
[mp_span_inner col=”12″]
[mp_text]
Biserica, şcoala şi casa parohială. Un ansamblu de clădiri emblematic pentru spiritualitatea şi tradiţia săsească din satele Transilvaniei. Puţine sunt însă cazurile în care toate trei se pot bucura de o nouă şansă la viaţă şi în care acţiunile de protejare a patrimoniului contribuie în mod direct la dezvoltarea locală.
Punctul de plecare pentru proiectul caselor de oaspeţi a fost restaurarea bisericii fortificate a satului prin programul de restaurare al celor 18 biserici fortificate reprezentative din Transilvania, un proiect cu finanţare europeană, iniţiat de Biserica Evanghelică din România. Atunci s-a decis că pentru un impact cât mai mare asupra locului era necesară apariţia unei funcţiuni de cazare, iar cele mai potrivite clădiri s-au arătat a fi casa parohială şi şcoala, ambele părăsite de vreme bună. Parohia evanghelică este cea mai veche clădire privată din Cincşor, începuturile sale datând încă dinainte de 1600, desigur, într-o formulă mult mai restrânsă, fiind extinsă în secolele următoare. Şcoala evanghelică în schimb este mult mai recentă (a fost construită în 1910), dar ceea ce o individualizează este influenţa art nouveau, pentru care autorul ei, arhitectul Fritz Balthes, a trebuit să se confrunte cu reticenţa reprezentaţilor comunităţii.
[/mp_text]
[/mp_span_inner]
[/mp_row_inner]
[mp_row_inner]
[mp_span_inner col=”12″]
[mp_grid_gallery ids=”3170,3169″ columns=”2″ size=”large” link_type=”lightbox” target=”false” caption=”false”]
[/mp_span_inner]
[/mp_row_inner]
[mp_row_inner]
[mp_span_inner col=”12″]
[mp_text]
În momentul demarării lucrărilor, ambele clădiri se confruntau cu grave degradări, datorate în primul rând lipsei de utilizare, vandalizării şi intemperiilor. Conceptul care a ghidat întreg proiectul a fost păstrarea şi punerea în valoare a detaliilor istorice ale clădirilor fără a pierde însă din vedere necesitatea de adaptare la nevoile contemporane de confort. Intervenţiile la nivelul structurii au fost minime, mai ales în cazul casei parohiale care, având funcţiunea iniţială de locuinţă, putea fi adaptată fără eforturi prea mari. Totuşi, descoperirea unor fresce de renaştere transilvăneană într-una dintre încăperi a produs schimbări importante în proiectul iniţial, transformând clădirea într-un loc accesibil publicului, în care se găsesc spaţiile comune: bibliotecă, sufragerie, living. Spaţiile de cazare au fost amenajate în schimb în fostele grajduri. În ceea ce priveşte şcoala, vechile săli de clasă au devenit acum cameră de dormit, living, bibliotecă, spaţiu de luat masa şi bucătărie. Deşi intervenţiile au fost minime şi aici, pentru a crea o atmosferă cât mai fermecătoare, parterul a fost extins cu o zonă de luat masa, ce a luat forma unei verande, element tipic pentru perioada art nouveau.
[/mp_text]
[/mp_span_inner]
[/mp_row_inner]
[/mp_span]
[/mp_row]
[mp_row]
[mp_span col=”12″]
[mp_grid_gallery ids=”3167,3164″ columns=”2″ size=”full” link_type=”lightbox” target=”false” caption=”false”]
[/mp_span]
[/mp_row]
[mp_row]
[mp_span col=”12″]
[mp_text]
Amenajarea interiorului a ţinut cont de spiritul locului, motiv pentru care, pe un fundal neutru îşi fac apariţia o serie de obiecte, purtătoare de poveşti şi semnificaţii, majoritatea specifice zonei, provenind din vechi gospodării săseşti. Cu un profund respect faţă de moştenirea culturală a trecutului şi cu plan eficient de promovare a zonei, proiectul din Cincşor, cu toate componentele sale, reprezintă un model de protejare a patrimoniului, cu efecte pe termen lung.
[/mp_text]
[/mp_span]
[/mp_row]
[mp_row]
[mp_span col=”12″]
[mp_text]
[/mp_text]
[/mp_span]
[/mp_row]