Upcycling sau reconversia prelatei în fashion

Transformarea materialelor uzate, numai bune de aruncat la gunoi, în obiecte noi, de design, este mai mult decât o simplă reciclare: este o upgradare (de unde şi numele). O echipă de tineri din Iaşi traduce, printr-un atent proces de upcycling, poliplanul uzat într-o colecţie smart de genţi şi de accesorii.

Tradiţia refolosirii creative a materialelor şi obiectelor distruse sau vechi nu este una nouă – să ne amintim de colajele dadaiste de objets trouvés, sau de numeroşi artişti contemporani care creează doar (sau în principal) cu deşeuri găsite pe stradă şi în natură; de moda refolosirii paleţilor ca principal element pentru mobilier şi design interior sau de quilturile amish, original realizate din bucăţi de materiale textile recuperate (folosind tehnica patchwork-ului).

Termenul de upcycling nu este nici el foarte nou – a apărut pentru prima dată în 1996, într-o carte germană, pentru a fi apoi detaliat, în 2002, în cartea Cradle to Cradle: Remaking the Way We Make Things. Autorii (William McDonough şi Michael Braungart) au descris scopul upcycling-ului ca fiind acela de a preveni risipa de material cu posibil potenţial de folosire sau refolosire, ceea ce duce la scăderea consumului de noi resurse (necesare creării de noi materiale pentru noi produse) adică la reducerea implicită a consumului de energie, a poluării şi a emisiilor de gaz.

„În lume, tone de prelate de camion, de camere de cauciuc şi de materiale textile sunt aruncate la groapa de gunoi. Asta duce, în timp, la infiltrarea în sol a substanţelor toxice. Nici varianta arderii nu este mai puţin dăunătoare deoarece se emană compuşi chimici toxici în atmosferă” explică cei de la Upside Down, care au hotărât să folosească toate aceste materiale pentru a crea din ele genţi, portofele, coperţi de carte sau de tabletă.
„Colectăm bannere stradale de la campaniile publicitare, prelate vechi de camion de la diferite companii. Materialele sunt curăţate şi dezinfectate cu soluţii profesionale. Fiecare bucată de material este apoi tăiată manual, astfel încât produsele să fie unice.”

Aşadar, poliplanul afişelor publicitare urbane se poate transforma, odată campania încheiată, într-o copertă de carte Chillaxed, într-o geantă Sma­shing Bricks, într-un portofel Slim Bob Marley sau Slim Bluish.

Pe lângă numele ori­ginale – ale­se în concordanţă cu imaginea de pe banner – găsim, pentru fiecare obiect creat, şi o informaţie care face trimitere spre întregul parcurs al materialului: o copertă de carte, de exemplu, „ajută la recuperarea a 0.2 metri pătraţi de banner stradal”. Aspectul func­ţional nu este nici el neglijat: obiectele sunt create pe măsura necesităţilor, adică por­tofelul e destul de încăpător şi pentru buletinul românesc, iar geanta – calibrată pe A4.