Biserica Sfinții Arhangheli din Bezded, jud. Sibiu
Urcând spre Bezded, pe valea Bârglezului, te întâmpină sate mărunte, cu nume ciudate și cu rădăcini adânc înfipte în timp. Bezdedul e atestat din veacul al XIV-lea. Documentele referitoare la sat se înșiruie periodic în secolele următoare, după cum tot periodic s-au înnoit lăcașele de cult de care așezarea nu se putea lipsi. Completând lacunele unei inscripții din naos, se poate deduce că biserica aici prezentată a fost construită în 1754: Această sfântă biserică s-au zidit în anul de la H(risto)s 1_ _4 și s-au zugrăvit în anul 17_9 cu ajutorul a tot satul. Anul pictării apare consemnat integral pe icoanele împărătești: 1759.
Prin anii 1970, sătenii din Bezded au construit o biserică nouă, de zid, la numai un metru de cea veche, la care voiau să renunțe. Direcția Monumentelor Istorice a oprit demolarea, dar situația a căpătat o rezolvare benefică abia în 1990, când biserica de lemn a fost transferată în muzeul etnografic din Dumbrava Sibiului.
De dimensiuni mijlocii, biserica are însă proporții monumentale, bine puse în valoare de amplasamentul ales. Prispa nu are arcade, ca la alte biserici de lemn. Fruntarul ei, garnisit cu broderii geometrice, se leagă de stâlpi prin mici console, ce se întrepătrund cu stâlpul și cu grinda, fixate prin cheotori oblice și cuie de lemn. Ancadramentul intrării e ornat cu trei motive geometrice mărunte, înconjurate de un curpen de viță-de-vie abia schițat, cu ciorchinii înscriși în triunghiuri.
Cu același repertoriu decorativ, dar cu mai multă acuratețe, e lucrată ușa naosului. Diferite ca pondere în ierarhia spațiului sacru, cele două uși sunt unitare stilistic. Aceeași rânduială în grija purtată decorului se observă și la bisericile din Borza (1758) și din Brebi (1759), lucrări semnate de meșterul Ioan Breaz din Gilău. Având în vedere faptul că cele trei perechi de uși poartă amprenta aceluiași autor, i se poate atribui lui Ioan Breaz și paternitatea bisericii din Bezded. O altă lucrătură în lemn care trebuie menționată este masa altarului, cioplită în forma unui potir liturgic.
Zugravul de la Bezded poseda cunoștințe ceva mai bogate decât confrații săi contemporani. Respecta proporțiile anatomice, desena cu ușurință gesturi, portrete și mâini. Cu atât mai inexplicabile pentru un spirit instruit sunt abaterile de la tipic de pe fața iconostasului: lipsesc registrul cu prooroci și cel cu icoane de praznic, iar patru apostoli sunt înlocuiți cu sfinții evangheliști. În scena Răstignirii, cetatea Ierusalimului, care apare în fundal, este sugerată nu ca o așezare urbană compactă, ci prin grupuri izolate de case. Cu aceeași mână sigură, cu exuberanță și cu vădită plăcere sunt pictate ornamentele înfrunzite și înflorate ce împodobesc spațiile dintre registre, partea de jos a pereților și plafonul pronaosului.
Descoperă alte 15 biserici vechi de lemn din Sălaj
în albumul bilingv Lăcașuri de suflet. Biserici de lemn din Sălaj
