Brilliant by Design. Când tradiţia întâlneşte designul contemporan
La început de toamnă, Galeria Galateca a adus la Bucureşti o expoziţie dedicată sticlei şi porţelanului ornamentale ceheşti. Designul decorativ ceh şi-a căpătat renumele în secolul al XVIII-lea, când produsele atelierelor şi fabricilor lor au început să se vândă în toată lumea. Expoziţia Brilliant by Design a făcut o radiografie a ultimilor 100 de ani din istoria designului de sticlă şi porţelan prin prisma unei selecţii de obiecte de design contemporan.
Am stat de vorbă cu Petr Nový, curatorul expoziţiei şi directorul Muzeului de Sticlă şi Bijuterie din Jablonec nad Nisou, şi cu Martin Žampach, unul dintre designerii expuşi, despre inovaţiile ultimului secol şi previziuni pentru viitor. Ioana Diaconu: Care credeţi că este cea mai importantă inovaţie a ultimului secol în domeniul sticlăriei decorative în Cehia? Petr Nový: Este destul de greu să ne limităm la una singură, date fiind diferitele direcţii în care s-a dezvoltat domeniul. Pot să numesc trei direcţii principale – prima, dezvoltarea unei reţete pentru un nou tip de sticlă fără plumb, în momentul în care acesta a început să fie din ce în ce mai ocolit în Europa. Cristalul Moser are aceeaşi claritate şi aceleaşi efecte ca cel original, dar fără plumb. A doua inovaţie este introducerea unui sistem de tăiere automatizat foarte sofisticat – cu toate că sticla este în continuare suflată manual, tăierea se face la maşină, cu o precizie extremă, care poate fi observată la paharele Crystalex. Iar a treia, una dintre preferatele mele, este o tehnică prin care sticla de diferite culori este presată pentru a realiza sculpturi cu un joc cromatic. Această tehnică a fost inventată în a doua jumătate a secolului XX de către artiştii Stanislav Libenský şi Jaroslava Brychtova. În expoziţie, metoda poate fi observată la bolurile Vitrucell, realizate de Zdenek Lhotský. Ioana Diaconu: Luând în calcul toată această diversitate, putem găsi un numitor comun pentru sticla decorativă cehă contemporană? Petr Nový: Dacă ar fi să tragem linie, cred că specificul constă tocmai în colaborarea dintre designeri cu o viziune contemporană şi metodele istorice. Astfel tradiţia este reînnoită constant şi pusă într-o lumină nouă. De exemplu, sistemul de modelare în două culori, cu o membrană transparentă la exterior şi una plină la interior provine din stilul rococo, datând de la 1840, dar este într-un proces continuu de reinterpretare, precum în cazul vazei lui Rony Plesl. La fel, putem să ne uităm la sticla oglindă, foarte populară în secolul XIX. În urmă cu 10 ani, brandul Verreum a început să colaboreze cu designeri externi pentru a reinterpreta conceptul, dând o nouă faţă şi utilitate materialului. Ioana Diaconu: Vorbind despre branduri, care este în ziua de azi echilibrul dintre meşteşug şi producţia în serie? Petr Nový: La momentul actual, Cehia are în jur de 200 de ateliere şi firme, majoritatea fiind afaceri mici, de familie, cu unul sau doi artizani. Există bineînţeles şi companii mari, care angajează până la 500 de oameni. Pentru a încuraja continuitatea acestei tradiţii, avem şi un sistem educaţional de stat dedicat, specializarea începând încă din liceu. Martin Žampach: Cred că raportul dintre meşteşug şi automatizare este destul de echilibrat, designerul având libertatea de a alege dacă vrea să lucreze produse în serie sau piese unicat. Personal, îmi place să le alternez – nu lucrez neapărat unicat, dar în serii limitate, de câte 100 de piese; pe de altă parte, am şi colaborări cu firme mari, în care se produc câte 100 000 de bucăţi. Această ultimă colaborare poate fi văzută şi în expoziţie, prin produsele din sticlă termorezistentă. Ioana Diaconu: Cum vedeţi pe viitor dezvol-tarea acestei industrii? Petr Nový: Cu siguranţă tehnologia va avea un rol din ce în ce mai important. Chiar la o scurtă privire asupra inovaţiilor ultimului secol observăm că majoritatea sunt de ordin operaţional, tehnologia de ultimă generaţie fiind din ce în ce mai prezentă în procesul manufacturii. Martin Žampach: De exemplu, eu, ca designer, lucrez din ce în ce mai mult cu printarea 3D, care a devenit o parte integrantă a procesului meu. Din când în când, însă, îmi place să mă întorc la lucrul direct cu sticla şi modelarea manuală.