Călătorie de secol XVII la Ansamblul Brâncovenesc Potlogi

19 decembrie 2025

Călătorie de secol XVII la Ansamblul Brâncovenesc Potlogi

TEXT: Manuela Zipiși FOTO: courtesy of Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște

Aflat deopotrivă aproape de Târgoviște și de București, Ansamblul Brâncovenesc Potlogi își așteaptă vizitatorii în comuna cu nume omonim, oferind ocazia unei reale călătorii în timp, având în vedere că proporțiile și înfățișarea acestuia nu au fost alterate în timp. Ceea ce înseamnă că ne putem încă bucura de privilegiul descoperirii acestui monument de arhitectură civilă a cărui apariție e legată de numele lui Constantin Brâncoveanu.

În anul 1698, Constantin Brâncoveanu alegea să ridice strategic la Potlogi, pe drumul ce lega orașele București, Târgoviște și Craiova, un palat pentru a-l lăsa moștenire fiului său, Constantin, după cum stă mărturie pisania așezată pe fațada de sud a edificiului. Curtea are formă rectangulară, fiind delimitată la nord de albia unui fost heleșteu, iar pe celelalte laturi de un zid de incintă. Iar după obiceiul vremii, regăsim aici curtea de primire, curtea de serviciu destinată gospodăriei și grădinile, situate între palat și heleșteu.

Realizat în plan dreptunghiular, palatul reprezintă principala construcție a ansamblului, acesta având o pivniță boltită, parter și etaj. Descoperirea lasă loc fanteziei să străbată secolele și să își imagineze scene din vieți apuse, grație descrierii făcute de echipa Complexului Național Muzeal „Curtea Domnească” din Târgoviște, care are în grijă ansamblul: „Pivnița este o construcție vastă, acoperită de patru calote sferice sprijinite pe un stâlp central prin intermediul pandantivelor. Parterul este alcătuit din trei încăperi spațioase și alte două mai reduse ca dimensiuni.

Accesul la etaj se face prin foișorul deschis, situat pe fațada sudică, iar de aici se intră într-o cameră prelungă ce separă cele două apartamente inegale, cel al domnitorului, de dimensiuni mai mari, în stânga, și cel al doamnei, în dreapta. În partea central-nordică a etajului se află loggia, iar în mijlocul acestuia se află o cameră de formă pătrată, așa-numită a chelarului, după cum ne relatează Paul de Alep (secretarul domnitorului), unde erau ținute lucrurile de valoare în lipsa stăpânilor casei. Încăperile de la etaj au tavanele acoperite de bolți mânăstirești cu lunete și pereți ce păstrează frumoase stucaturi cu motive florale. În trecut, aceşti pereți erau decorați cu picturi murale, astăzi total distruse”.

De la interior, atenția ni se mută la exterior, unde se mai pot vedea fragmente de fundație ale cuhniei, ruinele casei vechi și Biserica Sfântul Dumitru, de asemenea ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu (1683). Așezați, așadar, pentru un răgaz arhitectural-istoric Ansamblul Brâncovenesc Potlogi pe harta călătoriei prin Dâmbovița.