„Casa de la țară” – sau cum respiră tradiția prin design contemporan
Elementele de cultură şi de tradiţie locală sunt componente esenţiale ale imaginarului colectiv, dar și ale portofoliului naţional în efortul de a defini brandul de ţară (mai ales acum, în anul european al patrimoniului cultural) şi au, în acelaşi timp, menirea de a ne aduce mai aproape trecutul personal, adesea mai degrabă învăluit în amintiri și senzații evanescente decât în imagini concrete.
În acest context, Alina Alexe, designer de interior, ne povestește cum toate acestea au stat la temelia proiectului „Casa de la țară”, un spațiu în care tradiționalul și contemporanul se împletesc într-o simetrie absolută care îngăduie revitalizarea tradiției și potrivirea acesteia aproape de confortul și nevoile vieții actuale. Pasiunea Alinei pentru design-ul împrietenit cu patrimoniul cultural a adus „Casa de la țară” în rândul proiectelor de design de interior premiate în 2018 la competiția Elle Decoration Romanian Design Awards.
♦ ♦ ♦
Care este sursa de inspiraţie care a stat la baza proiectului „Casa de la țară”?
Patrimoniul estetic românesc, care este extraordinar de bogat. Stilurile în care au fost zidite și aranjate casele din istoria românească este, în continuare, misterios și plin de farmec, chiar și în prezentul sufocat de tehnologie și minimalism. Simt că ne invită să descoperim poveștile și tainele personajelor care au animat odată spațiile dintre pereții acestor clădiri-monument.
Proiectul a luat naștere din îmbinarea soluțiilor contemporane cu motivele de inspirație folclorică, devenind, la rândul său, o bogată sursă de inspirație pentru toți cei care i-au trecut casei pragul. Simt, totuși, că inspirația a izvorât în principal din dragostea și dorul față de viața trăită, în tihnă, la țară.
Cum ai gândit îmbinarea stilului tradițional de decorare a locuințelor cu tendințele design-ului contemporan?
Pentru a nu sufoca cadrul de decor cu un exces de inspirație folclorică, am găsit ca ideală contrabalansarea cu obiecte de uz casnic capabile să ofere spațiului un sentiment de confort și un aer de potrivire cromatică (aceste piese fiind lipsite de asocierea cu stilul tradițional românesc), sau cu obiecte utile și funcționale, care țin de zona tehnică sau industrială.
În ansamblul care reunește fotografii de familie cu obiectele casnice prezente în orice locuință și cu piesele de inspirație tradițională locală, cuvântul-cheie este: cumpătarea. Mi-am propus să aduc un omagiu folclorului românesc, fără a face abuz de el prin aglomerarea spațiului cu o diversitate de obiecte și decorațiuni din această arie.
Mai degrabă, am căutat soluții neobișnuite de a îmbina vechiul cu noul într-un stil echilibrat și armonios. Exemplul meu favorit este colajul din lemn și metal în care am integrat gulerul dantelat al unei rochii care pare să spună povești tainice din istoria arhaică a României.
Cine a fost alături de tine și te-a sprijinit în implementarea proiectului?
Proiectul are rădăcini puternice, care se întind, în timp și spațiu, până la copilărie – a mea și a soțului meu (n.a. Bean MC, solistul trupei Subcarpați) – două experiențe trăite în climate aproape diametral opuse. Mie mi-a lipsit viața la țară, pe când el și-a petrecut primii ani la casa bunicilor. Pentru mine, tradiția a fost întotdeauna o nevoie, un dor de ceva neexperimentat pe îndelete, pe când pentru el este o amintire, o nostalgie și, în același timp, o căutare continuă a trăirilor autentice.
Căutările și preocupările artistice ale omului cu care îmi împart viața m-au inspirat și pe mine, desigur, în a păstra pe cât posibil specificul acestei case rurale, pe care am găsit-o în stadiu de abandon și pe care mi-am propus cu toată îndărătnicia să o readuc la viață. Am continuat să o înfrumusețez, chiar și după renovare, cu elemente care ne amintesc de moștenirea extraordinară pe care încă o primim de la cei care au fost înaintea noastră.
Un alt personaj-cheie în conturarea proiectului este tatăl meu, care și-a lăsat amprenta încă de la bun început, el fiind cel care a descoperit și mi-a propus, în loc de pânză pentru expunerea ideilor și inspirației, vechea casă, construită într-un stil apropiat de arhitectura neobrâncovenească, ca o împreunare de elemente bizantine și motive arhitecturale țărănești locale.
Tot tata este autorul unei serii de obiecte pe care casa le găzduiește cu mândrie: lampa, construită dintr-o covată recuperată de la casa bunicilor soțului meu și așezată deasupra mesei din living; covata, în care bunica obișnuia să frământe aluatul pentru pâine și gogoși; măștile tradiționale care completează fericit decorul pereților și multe alte detalii lucrate cu bucurie.
Care sunt peisajele care au avut o influență puternică asupra creației tale?
Sunt convinsă că locurile pe care fiecare dintre noi le vizitează au puterea de a ne impregna memoria afectivă cu elemente și simboluri, care mai apoi revin și revin prin intermediul amintirilor și imaginației. Orice excursie, vizită sau deplasare în scop de lucru, îmi aduc în atenție, intuitiv, elemente vizuale care, atunci când mă aștept mai puțin, reușesc să alcătuiască virtual colajul următorului proiect pe care urmează să îl proiectez.
Pentru mine, inspirația este ca o energie de necontrolat, despre care nu știu întotdeauna de unde izvorăște. Uneori, spațiile urbane monotone sau fade mă stimulează în dorința de a le da suflet, prin restaurare. În aceeași măsură, un peisaj bucolic mă emoționează și mă îndeamnă să îi reproduc în proiectele mele spiritul de armonie naturală pe care îl evocă.
În proiectul „Casa de la țară”, din dorința de a reinterpreta relația organică dintre om și natură, atât de specifică teritoriului românesc, am optat pentru soba și șemineul tradiționale, în detrimentul soluțiilor de încălzire moderne. Astfel, am ajuns să ne bucurăm pe îndelete de forța și căldura pe care numai focul reușește să le aducă în mijlocul unui cămin.
Ce planuri de viitor ai în contextul design-ului de interior contemporan inspirat din tradițional?
„Casa de la țară” este un proiect de suflet, gândit și proiectat în acord cu preocupările și nevoile familiei mele. Proiectul mi-a demonstrat că orice idee, vis sau fantezie, oricât de departe ar părea, poate lua contur și are puterea de a deveni, în final, o realitate palpabilă.
De fiecare dată când ne întoarcem la căsuța noastră de la țară, simt că ne inundăm inimile cu bucurie și voioșie. Copiii se răsfață în mijlocul naturii, respiră aer curat și, pentru o clipă, uită de tot ceea ce definește viața urbană experimentată în mijlocul marelui oraș.
Îmi doresc foarte mult să contribui la definirea acestor trăiri și în rândul altor îndrăgostiți de viața tihnită, pe care numai un cămin echipat cu toate utilitățile necesare traiului actual, dar în care domină o notă de design cu rădăcini tradiționale, o poate oferi. Așa că planurile mele de restaurare și revitalizare a elementelor de tradiție și de patrimoniu cultural românesc nu se vor opri aici.
Mai multe amănunte despre proiectele Alinei Alexe, lansate sub brand-ul Decoraktiva, găsiți pe decoraktiva.ro