Casa I: pitoresc mediteraneean în cheie contemporană
ARHITECTURĂ: CUMULUS (arh. Eliza Yokina, arh. Andrei Butușină) TEXT: Anda Zota FOTO: Cătălin Georgescu
„O casă nu e niciodată doar o clădire, ci o rețea de straturi, de întâlniri și de timpuri,” spunea Eliza Yokina într-o vizită de șantier. Observația ei ar putea rezuma întregul proiect Casa I, semnat de echipa CUMULUS (arh. Eliza Yokina, arh. Andrei Butușină), o reabilitare și reconfigurare desfășurată cu blândețe între 2019 și 2025.
Casa aparține unui stil arhitectural frecvent întâlnit în Bucureștiul interbelic: stilul florentin-maur sau, mai larg, eclectismul pitoresc mediteraneean – un limbaj al nostalgiei și al evadării, în care tencuielile rugoase, arcadele frânte, coloanele cu fus răsucit și capitel floral și grilajele din fier forjat evocau lumi îndepărtate: Bizanț, Italia, Spania sau maurii din Andaluzia. Pitorescul mediteraneean reprezenta fantezia arhitecturală a comanditarului privat și era, în fond, un exercițiu de libertate stilistică și compozițională, o alternativă critică la academismului riguros, prin care modernitatea își inventa propriul decor romantic.
Casa I, construită și extinsă succesiv, ajunsese un palimpsest incoerent, fragmentat, cu probleme structurale și compartimentări sufocante. Intervenția arhitecților nu a urmărit o restaurare puristă, ci a-i restitui coerența printr-o negociere între memorie și actualitate. „Nu am vrut să fixăm casa într-un trecut rigid, ci să-i redăm respirația”, explică Eliza Yokina.
Primul gest a fost de a renunța la poduri și anexe, ceea ce a permis deschiderea pe verticală. Două spații majore definesc acum interiorul: sufrageria și orangeria, ambele configurate ca volume ample, inundate de lumină. Ferestrele arcuite au fost redeschise, parapetele eliminate, iar o cursivă metalică leagă etajele și devine un traseu vizibil al casei, într-un gest contemporan.
Lumina este, în acest caz, adevăratul material de construcție. Naturală, filtrată, directă sau indirectă, ea reglează ritmul spațiilor. Beneficiarul, venit din universul filmului, a cerut un scenariu nocturn fără surse directe, cu ambianțe dimabile, aproape cinematografice. Iar ziua, lumina mediteraneeană e invocată prin reflexii pe piatră, metal și apă.
Amenajarea interioară nu inventează un alt limbaj, ci traduce istoria locului în registre contemporane. Materialele sunt puține, dar pregnante: mozaicuri, piatră, lemn, metal, tencuieli amprentate. Betonul sablat apare punctual, ca accent modern. Tâmplăria, proiectată special, este din oțel cu rupere de punte termică, o tehnologie actuală, dar cu subțirimea și finețea unui detaliu istoric. Contrastul este deliberat: băile sunt concepute ca spații obscure, cu suprafețe închise și lumină dozată, un contrapunct al transparenței generale.
Mobilierul trasează tranziția între contemporan și istorie. Diverse piese ale unor branduri precum Carl Hansen & Son, Buster and Punch sau NORR11 din portofoliul PARIS14A susțin atmosfera eclectică și totodată elegantă a interioarelor. Alegerile denotă intenție, curaj și autenticitate, calități pe care toate echipele proiectului le-au dovedit. Apoi, accente statement echilibrează compoziția elevată, cu piese de mobilier din lemn natural alese din portofoliul MOIR.
Exteriorul continuă logica pitorescului. Vegetația mediteraneeană, orangeria, oglinda de apă transformă curtea într-un spațiu de trecere între casă și cer. Pitorescul, cum observa arh. Mihaela Criticos în albumul Pitoresc Mediteraneean în arhitectura Bucureștiului interbelic (editura igloomedia, colecția igloopatrimoniu, 2023), e întotdeauna o invenție modernă – o evadare spre natură și imaginar. Aici, însă, el devine și un instrument de contemporaneizare, un limbaj prin care arhitectura recuperează farmecul trecutului, fără să-l înghețe. În 2025, proiectul a fost premiat în cadrul Anualei de Arhitectură București cu premiul secțiunii „Arhitectura amenajărilor interioare/amenajări rezidențiale” și nominalizat în cadrul secțiunii „Arhitectură construită/ arhitectura locuinței individuale”.
PROIECT: Casa I; AMPLASAMENT: București; REGIM DE ÎNĂLȚIME: S+P+1E; SUPRAFAȚA CONSTRUITĂ: 380 mp; AUTORI: arh. Eliza Yokina, arh. Andrei Butușină; COLABORATORI: arh. Adrian Perdică (C2 – DTAC+PT), arh. Magda Vieriu (DTAC); STRUCTURĂ: Pavel Lucian și Simona Șoldan (Simako Construct) – proiectant structură corp C1, Dragoș Petrescu (Timp proiectare și consultanță) – proiectant structură corp C3; INSTALAȚII: Valerică Scutaru (Hard Instal Consulting); PROJECT MANAGEMENT: Mihai Petcu – (The Aim Consultancy&Projects); Alexandru Valsan – Site & Quality Manager; EXECUȚIE: Allevo Aedificia – contractor general; AMENAJARE PEISAGERĂ: Luminița Nicorici și Cristi Postolache (Primitiv Plants); FINALIZAT: 2025
Articol publicat în igloo #228 / Adaptive reuse: arhitectura transformării / octombrie – noiembrie 2025




