Casa TIFF
Unul dintre cele mai importante evenimente ale Clujului, Transilvania International Film Festival (TIFF) a reuşit să transforme oraşul, în perioada în care se desfăşoară, într-un veritabil centru al culturii europene. Pentru a promova educaţia cinematografică pe întreg parcursul anului, organizatorii au decis în 2011 înfiinţarea unui nucleu permanent, situat într-o casă istorică, pentru a cărei conversie au iniţiat un lung şi amănunţit proces de restaurare.
Situată în centrul istoric al oraşului Cluj-Napoca, în imediata vecinătate a bisericii Piariştilor şi a clădirii centrale a Universităţii Babeş-Bolyai, casa TIFF, clasată monument istoric, a fost construită în etape succesive, în perioada secolelor al XVI-lea şi al XIX-lea. Transformată de-a lungul timpului, prin extinderi şi modificări ale compartimentării interioare, clădirea se compune din mai multe volume, datate în epoci diferite. Astfel, configuraţia actuală, desfăşurată pe trei laturi ale curţii, se compune din trei corpuri principale, rezultate în urma comasării treptate a unor clădiri şi loturi de teren distincte. Primul corp, dinspre strada Universităţii, cuprinde două aripi unificate printr-un gang construit într-o etapă ulterioară, partea sa nordică păstrând încă urmele golurilor de pe latura orientată spre parcela învecinată. Acesta se prelungeşte cu un al doilea corp, situat pe latura sudică a proprietăţii, în timp ce latura nordică a fost edificată abia în secolele XIX-XX, cu un corp de clădire având regimul de înălţime S+P+E.
Servind mai întâi locuirii şi ulterior, într-o perioadă mai recentă, unor funcţiuni diverse, cu precădere comerciale, clădirea şi-a pierdut cu timpul majoritatea elementelor decorative valoroase. Zidirea unor ferestre, ridicarea unor pereţi de compartimentare, construirea unor barăci pentru depozitare în spaţiul liber al curţii şi utilizarea concomitentă de către mai mulţi chiriaşi au adus imobilul într-o stare de degradare avansată, care necesita un proiect amplu de consolidare, conservare şi conversie. Mai mult, datorită acestor transformări, recunoaşterea şi, implicit, refacerea unui stil arhitectural coerent a devenit imposibilă, propunerea echipei de arhitecţi având la bază, în acest caz, dialogul dintre vechi şi nou. Un dialog care a primit noi valenţe prin intermediul spaţiilor impuse de noua funcţiune: club, lounge, cafenea, bucătărie, birouri, săli de şedinţe, săli multifuncţionale, vestiare, grupuri sanitare, încăperi pentru depozitare şi spaţii tehnice.
Pe de o parte, proiectul celor de la Planwerk, acordă o atenţie deosebită păstrării tuturor detaliilor istorice, refacerea bolţilor din subsol, consolidarea celor de la parter şi restaurarea acelor faţade în care era vizibilă configuraţia iniţială fiind etape prioritare. Pe de altă parte, nu sunt neglijate nici semnele contemporaneităţii, încăperile modificate ireversibil prin intervenţiile ultimelor decenii fiind tratate într-o manieră cât mai actuală. În completare, din dorinţa de a satisface toate nevoile civilizaţiei moderne, a fost înlocuit întregul sistem de instalaţii (termică, electrică şi sanitară).
Deşi a fost deschisă publicului în vara anului 2012, odată cu organizarea unei noi ediţii a Festivalului de Film Transilvania, lucrările nu au ajuns la final nici în prezent, fiind încheiate doar etapele de consolidare şi parţial cele de restaurare, amenajarea interiorului şi a curţii fiind la rândul ei provizorie. Acest pas a deschis însă o nouă cale în abordarea proiectului: utilizarea temporară a spaţiilor permite stabilirea paşilor următori în funcţie de modul în care ultimele intervenţii sunt percepute şi utilizate de public. Este un proces interactiv şi de adaptare continuă, care asigură nu doar adoptarea celor mai potrivite soluţii, ci şi dreptul la continuitate a unui monument istoric. În plus, deschiderea către oraş şi activarea periodică prin diferitele evenimente pe care le găzduieşte îmbogăţesc calitatea spaţiului public şi oferă comunităţii un nou şi important pol cultural, atât de necesar în contextul în care Clujul aspiră la titlul de Capitală Culturală Europeană.