fbpx

Case uitate din Mărginimea Sibiului

Text: Réka Ţugui
Foto: Şerban Bonciocat

„În căutarea pentru autenticitate în satele din Mărginimea Sibiului nu am avut parte decât de dezamăgire, sentiment care, atunci când am înţeles ce pierdem, s-a transformat în revoltă. Nu sunt nici arhitect şi nici istoric, dar văzând case vechi îmbrăcate în polistiren şi pictate în culori stridente, am fost cuprinsă de o senzaţie de fals şi greşit. Un băieţel de 8 ani mi-a spus atunci părerea lui cu privire la aceste case: e ca şi cum o fardez tare pe bunica, o îmbrac în fustă scurtă şi o trimit la discotecă”. Acestea sunt amintirile Danielei Coman, legate de momentul care a determinat-o să se implice direct în recuperarea patrimoniului construit al Mărginimii Sibiului.

În anul 2009, în ciuda neapartenenţei la breaslă, Daniela Coman a primit finanţare de la Uniunea Arhitecţilor din România pentru un proiect intitulat „Protejarea patrimoniului construit tradiţional din satele judeţului Sibiu”. Împreună cu partenerii săi, Direcţia Judeţeană de Cultură Sibiu şi OAR filiala Sibiu-Vâlcea, a identificat trei case pentru care s-a elaborat ulterior toată documentaţia necesară restaurării şi obţinerii autorizaţiei de construcţie. Printre cele trei case se număra şi o construcţie din lemn de secol XIX, din comuna Poplaca, înscrisă pe Lista Monumentelor Istorice. Un an mai târziu, UAR a finanţat un al doilea proiect, „Case uitate din Mărginimea Sibiului”, menit să asigure fondurile necesare reabilitării acestei case.

Construcţia se afla într-o stare avansată de degradare: soclul şi acoperişul necesitau intervenţii rapide, tencuiala era căzută în unele locuri şi fisurată în altele, iar multe dintre elementele din lemn erau deteriorate iremediabil. Lucările coordonate de arhitectul Liviu Gligor au respectat pe deplin autenticitatea clădirii. Conform bunelor practici de restaurare, nu s-au folosit decât materiale şi tehnici tradiţionale. Restauratori de la Muzeul ASTRA din Sibiu, elevi de liceu voluntari, împreună cu proprietarii casei, cu toţii au muncit cot la cot pentru un rezultat demn de laudă.

Poate că una dintre cele mai importante componente ale proiectului este tocmai faptul că această casă este în continuare locuită de aceeaşi familie modestă care trăia aici şi înainte de restaurare. Ea nu a fost transformată în reşedinţă de vacanţă, nu a fost cumpărată de vreun investitor străin şi nici nu a fost strămutată într-un muzeu al satului. Casa este vie şi oferă exemplu pentru întreaga zonă.

Pentru a împărtăşi experienţa reuşită de la Poplaca, la începutul acestui an, Daniela Coman a obţinut finanţare tot de la UAR pentru proiectul „Case uitate din Mărginimea Sibiului – partea a II-a”. Prin acesta îşi propune să conştientizeze proprietarii unor asemenea case, de valoarea construcţiilor tradiţionale, să-i încurajeze să le repare şi să le întreţină în mod corect. Direcţia de Cultură şi Patrimoniu Sibiu a inventariat şi fotografiat 360 de case de lemn în Mărginime, către ale căror proprietari va fi distribuit un îndrumar de restaurare conceput de arhitectul Liviu Gligor împreună cu iniţiatoarea programului. Acesta explică motivele pentru care asemenea construcţii sunt valoroase, modul în care ele pot fi refolosite, cum se poate îmbunătăţi confortul pentru a se apropia de cerinţele contemporane şi descrie părţile componente, degradările care apar de obicei şi care sunt soluţii de reparaţii simple şi ieftine.

Obiectivul pe termen lung al tuturor acestor proiecte este conştientizarea oamenilor de valoarea patrimoniului construit tradiţional. „Poate astfel vom găsi proprietari care să-şi dorească asemenea restaurări şi pe care să îi putem ajuta măcar cu sfaturi gratuite şi consultanţă. Iar ca obiectiv final: o reţea de case restaurate, introduse într-un circuit turistic de nişă, bineînţeles la pachet cu mâncăruri, tradiţii, obiceiuri şi sărbători, menit să revitalizeze întreaga zonă”.

Coșul de cumpărături0
Nu exista produse în coș
Continuă cumpărăturile
0