fbpx


White November igloo

Cassia Coop Training Center

Indonezia acoperă 85% din producţia mondială de scorţişoară, exploatând o forţă de muncă insuficient respectată şi protejată. Centrul de instruire Cassia Coop a apărut la iniţiativa omului de afaceri francez Patrick Barthelemy care a dorit să ofere un exemplu de bune practici din punct de veder etic şi social, un model de urmat pentru toate fabricile de scorţişoară din Sumatra.

Text: Catrinel Negru
Foto: © Pasi Aalto / pasiaalto.com

În paralel cu asigurarea unor condiţii bune de muncă, a unui program de lucru decent, a accesului la sistemul sanitar şi la cel educaţional, demersul s-a concretizat şi în amenajarea unui centru social şi de instruire pentru lucrătorii companiei. Construcţia de 600 mp a fost ridicată în doar câteva luni, cu 30 000 de euro, 70 de muncitori necalificaţi şi 8 bivoli de apă. Planul pătrat adăposteşte cinci clădiri separate, construite din zidărie pe o platformă de beton, o curte interioară cu doi arbori seculari, precum şi mai multe spaţii deschise, toate acoperite de planul unei învelitori de mari dimensiuni din tablă ondulată. Învelitoarea pe structură de lemn este susţinută de o serie de stâlpi din lemn zvelţi, în formă de Y, de înălţime diferită în funcţie de distanţa variabilă dintre copertină şi teren. Semi-îngropată în panta terenului, în partea din spate orientată către pădurea de arbori de scorţişoară, clădirea se deschide către priveliştea superbă a lacului Kerinci, atât prin înclinarea învelitorii, cât şi prin sistematizarea terenului, clădirea fiind situată la o cotă mai înaltă decât strada care o desparte de peisaj, astfel încât acesta este perceput fără a interfera cu circulaţia. Ventilaţia naturală şi izolarea termică sunt atent studiate pentru a proteja ansamblul de căldura intensă. Copertina cu streşini largi umbreşte clădirile şi spaţiile de dedesubt, generând o pernă de aer cu o temperatura mai joasă şi protejând volumele de însorirea directă; pereţii spaţiilor sunt din zidărie masivă, pentru a asigura inerţia termică prin masă; la partea superioară şi inferioară a pereţilor sunt prevăzute goluri de ventilaţie în vederea circulării aerului; golurile sunt de mici dimensiuni şi protejate cu obloane din lemn şi riflaje decorative delicate, diferite, realizate din lemn de scorţişoară. Clădirile construite din cărămidă produsă local adăpostesc un laborator, o sală de curs, birouri, o bucătărie, un spaţiu expoziţional, precum şi o cabină de pază şi grupuri sanitare. În zona în care clădirea este parţial îngropată sunt amenajate o serie de gradene placate cu lemn. Trunchiurile arborilor de scorţişoară, un produs secundar al industriei condimentelor, cu o valoare scăzută în ochii localnicilor, şi-au recăpătat valoarea simbolică, au fost prelucrate la faţa locului şi transformate în elemente de tâmplărie, mobilier fix – banchete, ancadramente şi placări. În afara zidăriei tencuite minimal şi a elementelor din lemn, ansamblul cuprinde pardoseli din beton neprelucrat, pietriş şi dale de piatră simplu aşezate.

Configurarea pavilionară permite mişcarea independentă a celor cinci corpuri de clădire şi a copertinei, un factor important de stabilitate din perspectiva seismelor puternice şi frecvente care au loc în Indonezia.

Ansamblul reuşeşte cu succes să reproducă atmosfera de penumbră a unei păduri de scorţişoară, sentimentul de protecţie, de libertate şi de apartenenţă la o cultură în strânsă legătură cu natura. Spaţiile rectangulare, derivate din arhetipurile construcţiilor de lemn, se adaptează la particularităţile terenului şi se deformează, generând amenajări neregulate şi trapezoidale, mai apropiate de arhitectura vernaculară.

Coșul de cumpărături
Nu exista produse în coș
Continuă cumpărăturile
0