Castelul Bánffy de la Răscruci

29 octombrie 2024

Castelul Bánffy de la Răscruci

ARHITECTURĂ: Ektra Studio TEXT: Cristian Brăcăcescu FOTO: Andreea Marchiș

Arborele genealogic al familiei Bánffy este bătrân, stufos și divers. În mod firesc, aceleași calități se răsfrâng și asupra reședințelor construite de membrii acestei venerabile familii.

Satul Răscruci (Válaszút), menționat în documente din secolul 13, a fost alocat în anul 1387, împreună cu domeniul învecinat de la Bonțida, de regele Sigismund de Luxemburg, lui Dionisie (Dénes) Losonczy, un strămoș al neamului Bánffy. Prins în vâltoarea luptelor, în următoarele patru veacuri satul a fost adesea devastat, ca și conacul familiei Bánffy.

Cele mai vechi ziduri ale construcției actuale, păstrate în zona centrală de la subsol, datează cu aproximație din anul 1760, când comitele de Cluj, György Bánffy, şi soţia sa, Zsuzsanna Wesselényi, și-au ridicat o nouă reședință. Configurația actuală, închegată prin anii 1875–1885, este opera lui Ádám Bánffy (1847–1887). A fost o personalitate remarcabilă, promotor al științei, tehnologiei și sportului. În timpul studiilor universitare făcute în Occident și-a însușit meseriile de ebenist și ceramist. În atelierul său de la etaj, cu ajutorul unor localnici – tâmplarul Ioan Câmpean din satul Dragu și olarul István Lakatos din Deaj – a realizat mobilierul, lambriurile, sobele și placajul ceramic ornamental din castel. Fiul său, Albert Bánffy (1871–1945), a adăugat clădirii porticul de pe fațada vestică și acoperișul mansardat.

În 1948 moșia a fost naţionalizată, iar în intervalul 1967-2000 a găzduit o şcoală ajutătoare pentru copii. Pentru noua destinație s-au făcut unele modificări de spații interioare și s-a adăugat în colțul de sud-vest o scară de beton armat. În ultimii șase ani castelul a făcut obiectul unei minuțioase restaurări, bazată pe o bogată documentație fotografică.

E greu de găsit un exemplu mai bun de academism eclectic decât cel din Răscruci: o simetrie consecventă în plan și elevație, cu reliefarea zonei centrale și a extremităților, pentru a tempera monotonia golurilor aliniate pe fațade. În decorul exterior se remarcă o anumită reținere, prin simplificarea sau eliminarea unor detalii la pilaștri, ancadramente, cornișe. Pe frontonul fațadei de est sunt alăturate armoariile soților Ádám Bánffy (un grifon cu sabie și o coroană de conte) şi Mária Wesselényi (o sirenă cu un buchet de flori).

Zona de maximă atracție a castelului o constituie decorul interior, care impresionează prin abundență și prin calitatea execuției. Holul pe două niveluri, cu scară și luminator, este piesa de rezistență. Lambriurile, ușile, galeria și plafonul sunt înzestrate cu sculpturi și reliefuri reprezentând animale fantastice, cariatide, atlanți, blazoane, elemente arhitecturale, vegetale și geometrice – întregul repertoriu ornamental al secolului 19. Două panouri ceramice – cu un iepure și o vulpe – un șemineu decorativ și două sobe intervin cromatic pe fundalul cafeniu al lambriului. Ca o măsură de precauție împotriva focului, intradosul scării și pereții adiacenți sobelor sunt placați cu cahle.

În spatele castelului, spre răsărit, a fost plantat în intervalul 1870-1880 un parc, reamenajat după câțiva ani de János Hein, un reputat grădinar peisagist, născut și educat la Hamburg și stabilit din 1891 în Ungaria. Elementul principal al parcului în stil englezesc era lacul, alimentat subteran din pârâul Borșa.

Clădirea și parcul, recent restaurate, și-au făcut intrarea în spațiul cultural transilvan anul acesta, cu ocazia Festivalului Internațional de Film de la Cluj. Departe de a fi o rudă mai săracă a castelului de la Bonțida, castelul de la Răscruci își afișează cu semeție identitatea și valoroasa lui zestre istorică și culturală.

PROIECT: Restaurarea, conservarea și punerea în valoare a Castelului Bánffy; ADRESĂ: sat Răscruci nr. 512, comuna Bonţida, judeţul Cluj ; ARHITECTURĂ: Ektra Studio – șef proiect: arh. Tulogdy László György, arh. Tánczos Katalin, arh. Cristian Moldovan, arh. Radu Crișan, arh. Cristina Alb, arh. Marius Ciupe, arh. Ioana Cecalașan, arh.Andrei Dunca, șef proiect complex: arh. Guttmann Szabolcs; STRUCTURĂ: Top Proiect, ing. Mihai Oltean; EXPERT TEHNIC: ing. Augustin Cîmpean; UCTRA – dr. ing. Petru Rus; INSTALAȚII: Gradinstal – ing. dipl. Paul Biris, ing. Marian Aurelia; AMENAJARE PEISAGERĂ: Aente Grădini & Peisaje – dr. ing. Dan S. Valentin, ing. Alexandru Cotoz; Trium Design Verde – Ioana Giurkho, Takács Szilárd Martin; ARHEOLOGIE: Segestus – dr. Felix Marcu, dr. George Cristian Cupcea, dr. Csók Zsolt; STUDIU ISTORIC: dr. Attila Weisz; CERCETARE DE PARAMENT: Imago Picta – Kiss Loránd; STUDIU BIOLOGIC: Livia Bucsa, Anna Szabó; STUDIU RESTAURARE LEMN: Necula Elena; RESTAURARE LEMN: Balla Csaba, Rostás Árpád; RESTAURARE PIATRĂ ȘI METAL: Rest Arh – Kolozsi Tiberiu, rest. Kolozsi Erik, Kolozsi Tibór; RESTAURARE PICTURĂ: Mednyánszki Zsolt; RESTAURARE STICLĂ: Egri István; FINALIZAT: 2024

Articol publicat în igloo #221 / Kombinat II / august-septembrie 2024

Tag-uri: