#CatalogBucureşti – Să nu devenim ultimii martori ai acestui oraş

Demarată de către ARCEN în primăvara lui 2017, campania Catalog Bucureşti este un demers de inventariere a patrimoniului urban din cele 98 de zone istorice ale Capitalei. Dincolo de aceasta, este şi o binevenită încercare de a lupta împotriva uitării în care s-au implicat deja zeci de voluntari şi mulţi specialişti. În aşteptarea primelor statistici şi a efectului real şi valoros pe care îl vor avea asupra oraşului şi a regulamentelor, Maria Pascu, coordonator de proiecte ARCEN, ne-a ajutat să facem o mică radiografie a proiectului.

Cât de greu a fost să treceţi de la intenţie la realitate în campania de inventariere a patrimoniului urban din zonele istorice ale Bucureştiului?
A fost un salt destul de mare, pentru că am stat mult să ne gândim ce ne dorim concret de la acest inventar, cum ar putea fi el folosit şi de către cine. Apoi, a fost greu să traducem toate doleanţele într-un număr rezonabil de rubrici de completat în fişa de inventar. Practic, nu am finalizat formatul fişei decât după ce am ieşit pe teren, să vedem ce date se pot colecta la faţa locului şi ce variante ne mai prezintă realitatea. Pe măsură ce s-au alăturat proiectului tot mai mulţi oameni, au tot apărut aspecte pe care a trebuit să le integrăm din mers în formatul „iniţial”. Dar până la urmă, inventarul nu trebuie să fie o arhivă statică, definitivă. E bine să rămână un obiect viu, care să transforme până la urmă şi oraşul.

Care este stadiul actual al proiectului?
În primăvara 2017, am colectat datele din zonele Ioanid, Icoanei, Pitar Moş, Dorobanţi, Ţesătoria Mecanică, Edilitatea, Louis Blanc, Hristo Botev, Caimatei, Calea Moşilor şi Mântuleasa. Acum am terminat verificarea lor, sunt în analiză, şi colectăm şi evaluăm date din zonele Brătianu, Călăraşi, Colţei, Negustori şi Batiştei. Începem să facem primele statistici, să tragem primele concluzii şi să începem dialogul cu experţii. Toată munca de până acum s-a realizat prin contribuţii voluntare. Au participat la colectare şi specialişti în domeniu şi studenţi, dar şi oameni fără vreo pregătire legată de patrimoniul construit. Odată ce vom avea fondurile necesare, vom lansa platforma şi vom publica datele din primele zone. Sperăm ca asta să se întâmple în februarie – martie 2018.

Catalog Bucureşti este un proiect care implică mulţi voluntari, în mod special studenţi, viitori arhitecţi şi urbanişti. Cum au răspuns şi s-au implicat însă specialiştii şi autorităţile?
Ne bucurăm de o participare considerabilă din partea specialiştilor, mai puţin spre deloc a autorităţilor. În mare, specialiştii consideră că e un demers valoros şi mai ales necesar. Dar primim şi acuze, pe de altă parte, că noi, ARCEN, nu suntem experţi în patrimoniu şi că, deci, n-am avea legitimitate să facem aşa ceva. Alţii critică metoda de organizare, faptul că lucrăm cu voluntari, şi tot aşa. Noi credem că e important să ducem inventarul la capăt. El va fi, cum am spus, un instrument viu, iar comunitatea specialiştilor va putea contribui, semnala erori, actualiza date şi lucra cu baza de date pe care o vom pune la dispoziţie. Facem, în fond, ce trebuia făcut acum 20 de ani. De către cine? De cei care au responsabi­litatea astea, conform legii şi misiunii pe care şi-au asumat-o ocupând diverse funcţii.

Ce şanse reale are o asemenea iniţiativă să schimbe la un moment dat legislaţia?
Momentan, cred că are şanse reale să se opună schimbărilor de legislaţie dăunătoare, care sunt tot mai dese şi tot mai „urgente”. Ştim, de exemplu, din mai multe surse, că urmează să se discute definirea unei zone unice construite protejate pe Bucureşti, evident, reducându-se arealul protejat. #catalogbucuresti o să arate concret cât de greşit ar fi acest lucru şi sperăm ca evidenţa faptului să coaguleze în primul rând o masă critică care să se opună abuzurilor. Vom avea şi o serie de propuneri de ameliorare a Regulamentelor de Zonă Protejată actuale, care ar trebui să fie luate în considerare de autorităţi, pentru că zonele istorice nu au nicio şansă să rămână în picioare altfel.

Care ar fi următoarele oportunităţi (final de 2017, început de 2018) de participare a publicului larg la dezbateri şi prezentări legate de Catalog Bucureşti?
Din 2018, începem seria de conferinţe „Arhipelag Bucureşti”. Din martie 2018 începem colectarea de date pe câteva tronsoane importante din Bucureştiul istoric: Bulevardele Ferdinand, Carol I, Pache Protopopescu, Elisabeta-Kogălniceanu. Adică axa Est-Vest a oraşului.

Interviu apărut în igloo 181 (decembrie 2017 – ianuarie 2018)