Cineteca Nacional
O frumoasă poveste despre cultură cinematografică, dar şi despre dinamică citadină, proiectul de renovare şi extindere a Institutului naţional mexican de film a răspuns, mai mult decât unei cerinţe de modernizare formulate de client, unui context urbanistic complex. Ală-turi de noi săli de proiecţie, de un muzeu şi de arhive de film, Rojkind Arquitectos au integrat, în spaţiul Cineteca Nacional, trasee pietonale pentru navetişti şi noi spaţii verzi pentru zonele rezidenţiale adiacente, conturând ansamblul rezultat sub forma unui campus universitar.
Amplasat la graniţa de sud a Ciudad de Mexico, situl generos al Insitutului de film se întinde de la marginea metropolei până la cea a micului şi istoricului oraş Xoco – odată înconjurat de câmpuri arabile, azi suburbie în devenire şi subiect de nenumărate controverse urbanistice. Amenajarea iniţială a sitului, tributară modei americane a anilor ’80, a făcut ca mare parte a terenului să fie ocupată de o parcare betonată; în plus, ime-diata vecinătate a staţiei de metrou Coyoacan a făcut ca zona publică a sitului să devină, în principal, scurtătură pentru navetişti, fiind străbătută zilnic de mii de oameni; iar un incendiu a făcut ca facilităţile complexului arhitectural să fie folosite mai mult temporar. Odată cu proiectul Rojkind Arquitectos, cei 49 000 de metri pătraţi aferenţi instituţiei (rebranduite, cu această ocazie, ca Cineteca Nacional Siglo XXI) au devenit spaţiu reamenajat peisagistic şi dotat cu noi facilităţi dedicate atât filmului, cât şi comunităţii urbane.
Zona de parcare de care aminteam mai sus a fost restructurată pe verticală, mai precis regândită sub forma unei construcţii pe şase niveluri care a eliberat un procent de 40% din teren pentru a face loc amenajărilor verzi şi unui nou amfiteatru în aer liber, cu 750 de locuri. Străzile adiacente sitului au fost conectate prin două circulaţii pietonale şi una carosa-bilă care traversează situl şi asigură accesul vizitatorilor, dar şi simpla traversare a navetiştilor spre şi dinspre staţia de metrou. La intersecţia acestor două axe, o piaţă publică de 80 pe 40 de metri face legătura între construcţiile existente ale vechiului Institut şi cele noi, unite printr-o canopie albă din aluminiu. Elementul conferă obiectului o identitate arhitecturală îndrăzneaţă, dar îi desenează şi un nou profil public – simbol al dinamicii urbane la care Cineteca Nacional invită.
Marea suprafaţă triangulată umbreşte noua piaţă publică şi marchează funcţiunile şi circulaţiile adiacente ei (extinderea include spaţii de retail, o librărie, cafenele şi un restaurant) şi devine, apoi, faţadă pentru corpul care adăposteşte noile săli de proiecţie ale Institutului de film, în număr de patru şi având fiecare câte 180 de locuri. Mai mult, coborând pe verticală, canopia devine suprafaţă albă opacă, destinată proiecţiilor de film în aer liber. În total, Cineteca Nacional oferă, în interior, 2 500 de locuri care pot fi suplimentate graţie noului foaier al sălilor de proiecţie, un spaţiu versatil care poate funcţiona şi ca sală de expoziţii, de concerte sau de teatru. Două noi arhive au fost adăugate celor patru existente, pentru a face loc pentru încă 50 000 de role de film, iar extinderea a fost completată cu un muzeu al cinematografiei latino-americane. Întreaga amenajare peisagistică, urbanistică şi arhitecturală are ca scop principal încurajarea interacţiunilor sociale şi culturale: mai mult decât o destinaţie cinefilă, Cineteca Nacional este şi o zonă verde şi de entertainment care se adresează, în egală măsură, rezidenţilor, vizitatorilor şi trecătorilor, celor care vin zilnic să lucreze în zonă şi celor care pleacă zilnic să lucreze altundeva în vastul Ciudad de Mexico.