Clădirea Qreator are un nou design interior realizat de echipa arhitectului Dorin Ștefan

REFIT_Qreator

Redată publicului acum trei ani, după un amplu proiect de restaurare marca Dorin Ștefan, Vila Oromolu este cunoscută acum publicului sub numele de Qreator by IQOS. Un hub cultural, în care comunitatea creativă se regăsește în zonele create special, în spațiul generos de expunere, și în magazinul în care se vând colecții speciale realizate de diverși designeri români. De la inaugurare, Qreator by IQOS a găzduit zeci de evenimente, de la expoziții și lansări, la târguri, conferințe și concerte. În această primăvară, clădirea a beneficiat de un amplu proces de redecorare realizat, de asemenea, de echipa condusă de Dorin Ștefan. Vă propunem un scurt interviu cu Anda Ștefan, Dorin Ștefan și Andreea Ionescu, parte a echipei care a realizat acest ambițios și amplu proiect de redesign interior.

Ce sentiment vă încearcă atunci când lucrați la o casă cu o istorie atât de bogată, construită după planurile celebrului arhitect Petre Antonescu?

Dorin Ștefan: În ultimele luni, revenind după ceva timp de la terminarea întregului ansamblu, sunt fascinat de fațada acestei case și mai puțin interesat de clădirea din spatele ei, cea nou construită. Permanent am o detașare critică, față de o lucrare de-a mea ”după ce s-a uscat vopseaua pe ea”. Mă bucur acum că, compensatoriu, am descoperit această  rezonanță între mine și casa Oromolu, ceva extraordinar. Mă uitam și nu-mi venea să cred ce proporții minunate, toate asizele atât de bine proporționate și executate! Și are și acest brâu, undeva la vreo doi metri, care-i dă un rafinament special. Chiar sunt fascinat de frumusețea acestei case, de anumite detalii și subansamble.  Nu sunt neapărat un admirator al arhitectului Antonescu, dar asta mi se pare de un rafinament cu totul ieșit din comun.

Anda Ștefan: Personal, când mă apropii de o casă de genul acesta, cu valoare și, mai ales, făcută de un arhitect cunoscut, am o grijă în plus, normal. Dacă te duci la Versailles sau la Cazinoul din Constanța nu poți să ai o atitudine relaxată: „Am venit eu să fac aici”. Nu! Trebuie să ai un respect, o considerație specială, mult mai mare atenție, un studiu istoric foarte bine făcut și să cauți să faci toate intervențiile cu grijă la fiecare detaliu. Restaurarea trebuie făcută într-un mod reverențios.

Andreea Ionescu: Mie mi se pare că mai degrabă se impune casa în fața ta decât îi aduci tu soluțiile tale. Și, referitor la această casă, sunt foarte fericită că există, așa cum este, pentru că poate deveni un exemplu, o inspirație și pentru alte case de genul acesta. Abia așteptam să existe un asemenea proiect, un asemenea loc.

Care credeți că sunt soluțiile, atât tehnice, cât și sociale, de salvare a cladirilor de patrimoniu cu valoare mare?

Dorin Ștefan: Qreator e un exemplu în sensul acesta.

Acestea erau case boierești care nu aveau doar rol de locuință, aveau și un important rol de reprezentare și poziționare în societate, altele erau raporturile în societate, era o societate bine ierarhizată și așezată. Astăzi, în democrație, s-au schimbat într-un fel ”accesările”. Atunci proprietarii dispuneau de multe ajutoare, multă lume care servea si deservea, era subsumată funcționării acelei case, multe slujnice, mulți oameni de serviciu care aveau tot soiul de sarcini, să fie sobele mereu alimentate, să fie totul lustruit. Aceste case ar trebui acum adaptate noilor cerințe de locuire/folosire. Eu le văd ca niște concept stores sau hub-uri care să și producă bani din creativitatea celor care le accesează. Cam așa ar fi alternativele.

Noi stăm în zona Mântuleasa, iar acolo, în zonă, s-au restaurat multe case și stau goale de ani de zile pentru că nu pot fi închiriate decât la firme sau persoane cu venituri mari din cauza costurilor de întreținere. Din păcate, artiștii, creatorii de plusvaloare culturală care le-ar aprecia si valoriza cum trebuie, nu prea le pot accesa. De aceea spuneam că aici, la Qreator, avem un exemplu fericit.

Anda Ștefan: În primul rând, cred că e necesară o nouă expertiză istorică și de valoare pentru multe din clădirile care sunt clasate ca patrimoniu sau monument istoric. Trebuie realizată o reevaluare a zonelor cu valoare istorică și a acestor clădiri. Apoi trebuie avute în vedere destinația și întreținerea lor și poate că statul ar trebui să ia în calcul să se implice și mai mult pentru salvarea unor astfel de clădiri.

Dorin Ștefan: Totuși, nu poate doar statul să facă asta. Și Ateneul s-a făcut prin subscripție publică. Trebuie să venim și noi în ajutorul orașului, și prin „oraș” înțeleg clădiri și oameni deopotrivă. Poate că oamenii încă nu sunt pregătiți să trăiască într-o colectivitate care presupune multă reciprocitate.

Unii specialiști consideră că arhitectura reprezintă un indicator important în ceea ce privește calitatea vieții unui oraș. Din acest punct de vedere, cum evaluați calitatea vieții în București?

Anda Ștefan: Cred că depinde și de anturaj, de prieteni, de oamenii din jur, de stilul de viață. Dacă poți să nu te confrunți cu unele probleme ale orașului, calitatea vieții e mai bună, firește.

Dorin Ștefan: Eu am ales să trăiesc aici, așa că-mi place. Puteam să plecăm oriunde, dar am ales să rămânem în acest oraș. Sigur, e o radiografie subiectivă, fiecare poate vedea lucrul acesta în funcție de mulți factori. Dar asta e ceva general valabil, nu neapărat pentru București.

Andreea Ionescu: Eu aș vrea să plec. Din țară, nu neapărat din București. Dar nu e ceva legat de calitatea vieții, aș vrea să merg către locuri mai deschise. Încă nu m-am decis, poate Londra, poate Berlin, poate New York.

Care credeți că va fi impactul pe care contextul actual îl va avea asupra arhitecturii, asupra nevoilor si dorințelor oamenilor? Se vor transforma birourile open space? Vom migra spre case cu teren la marginea orașelor? Ne vom apropia? Ne vom înstrăina? Ne vom schimba?

Anda Ștefan: Absolut sigură că vor exista schimbări. La scara istoriei, două luni e foarte puțin, dar impactul a fost, încă este, foarte puternic, pentru că, de fapt, vorbim de un început. Lumea va prefera să lucreze mai mult de acasă, fără să se mai adune în open space-uri, cred și eu că asta va fi tendința.

Dorin Ștefan: Cred că acum e puțin prematur să ne gândim la cum o să fie. Totuși, legat de partea cu locuința și peticul de pământ, asta nu cred că e posibil. Omenirea crește într-un ritm vertiginos. Acum suntem șapte miliarde, în curând o să fim zece miliarde, iar cu o asemenea creștere extraordinară nu putem să ne gândim decât la locuire sustenabilă. Nu e posibil ca toată lumea să aibă o căsuță pe pământ. Este foarte greu ca un oraș să aibă o asemenea infrastructură care să se ducă pe dealuri și pe munți. Ca să nu mai spun și de costurile de întreținere a orașului, atât ca infrastructură cât și cele individuale. În momentul în care vrei să te izolezi, trebuie să investești foarte mult în acea izolare.
Ca atare, nu prea cred în varianta asta.
Sigur, din punct de vedere al locuinței colective, s-ar putea ca accesele să fie mai multe și mult mai personalizate. De exemplu, câte două apartamente pe scară, lifturile să nu mai fie atât de mari, pentru că toată lumea în ultimul timp a optat pentru lifturi foarte mari, chiar și de peste 20 de persoane.
Da, s-a discutat mult în ultimul timp de ce o să fie în viitor, dar acest viitor, acum, este condiționat de ceea ce medicina poate să facă.

***

Vila Oromolu, cunoscută astăzi drept Qreator, a fost construită în 1927 de arhitectul Petre Antonescu, cel a cărui semnătură se află pe multe clădiri faimoase în București și în țară, printre care: Arcul de Triumf, Palatul Krețulescu sau Cazinoul din Constanța.

Dorin Ștefan este unul dintre cei mai apreciați, premiați și solicitați arhitecți români. Proiectele sale pot fi văzute atât în țară, cât și în străinătate. A primit numeroase premii și distincții, are câteva expoziții și lucrări de artă și a participat la unele dintre cele mai importante conferințe de profil.

În prezent, Qreator by IQOS este un hub cultural în care au loc expoziții, concerte, lansări, dar și evenimente, la care se adaugă și o componentă de magazin. Aceasta a primit, odată cu noul design al casei, o serie de noi funcționalități, respectiv curățarea profesională și personalizarea dispozitivelor IQOS sau consultanță individualizată.  Accesul în clădire este gratuit, însă permis doar persoanelor care au împlinit 18 ani.