Common Roots. Design Map of Central Europe

În perioada 15 noiembrie 2012 – 3 martie 2013, Muzeul Designului Holon prezintă publicului israelian şi internaţional proiectul „Common Roots. Design Map of Central Europe”, ce aduce în prim-plan o selecţie de obiecte (produse în serie, unicate sau prototipuri) create de designeri din 10 ţări central- şi est-europene: Croaţia, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, Ungaria. Expoziţia îşi propune să prezinte câteva trăsături culturale comune prin intermediul acestei selecţii de creaţii recente de design din fiecare ţară participantă, dar şi de obiecte produse în perioada comunistă. Din România au fost alese obiecte create de AA Studio (Alex Adam & Roger Pop), Alexe Popescu & Radu Manelici, AtelierA4 (Raluca Bumbac, Adina Segal), Cristina Popescu Russu, Dragoş Motica, Akronym Studios (Emilian Dan Cariţiş), Emil Răguşilă, IEKA (Basil Rasputin), Ioana Corduneanu, Marius Marcu Lapadat, NUCA (Robert Marin & Ramona Macarie), Radu Comşa, Radu Teacă, Şerban Sturdza, Iulian Ungureanu, Virgil Scripcariu. Istoria designului din România este punctată prin câteva obiecte aparţinând arhitectului Corvin Cristian, cuprinse în proiectele sale de amenajare interioară „Atelier Mecanic” şi „Papiota”. Catalogul expoziţiei cuprinde şi o succintă analiză a designului românesc în perioada 1945-1989, cu referiri şi la perioada de după 1989, elaborată de Mirela Duculescu, rezultat al cercetărilor sale în domeniu.

În Israel, designul este recunoscut ca fiind un factor important de dezvoltare economică, veriga de legătură dintre cultură şi industrie, iar înfiinţarea unui muzeu al designului la Holon, în vecinătatea Institutului Tehnologic din Holon, a fost rezultatul firesc al acestui fapt. Dintre expoziţiile organizate de atunci merită amintite cel puţin două, semnificative pentru atitudinea faţă de design atât a muzeului, cât şi a societăţii israeliene în general. Prima este „Designers Plus Ten – 42 Israeli designers” (primăvara 2012), care a promovat o selecţie de designeri israelieni talentaţi, absolvenţi ai promoţiilor 2000-2002, ale căror creaţii au fost văzute de 18 curatori din importante centre de design din lume. Cea de-a doua, din 2011, a fost „New Olds”, realizată în parteneriat cu Institut fur Auslandsbeziehungen Stuttgart şi Goethe Institut, şi a cuprins o serie de lucrări de artă contemporană gândite special pentru acest proiect, comentarii vizuale faţă de relaţia dintre vechi şi nou în design, dintre obiectul tradiţional şi cel contemporan.

Ideea proiectului „Common Roots. Design Map of Central Europe” a pornit, pe de o parte, de la constatarea că designul central- şi est-european începe să capete importanţa cuvenită şi, pe de altă parte, din dorinţa de a arăta unele trăsături comune ale acestuia cu designul israelian. O bună parte dintre designerii israelieni îşi au rădăcinile în spaţiul central- şi est-european, să-i amintim doar pe Pini Leibovici, Arie Berkowitz sau Ami Drach.

Departe de a fi o prezentare exhaustivă, expoziţia sugerează câteva tendinţe în creaţia designerilor din ţările respective, de la materialele folosite până la detalii estetice. Un alt aspect notabil este modul de implementare a proiectelor, majoritatea fiind produse în serii mici, unele chiar în atelierele designerilor. Din România, de exemplu, designerii Alexe Popescu şi Radu Manelici s-au ocupat pe cont propriu de producţia şi distribuţia scaunului şi a măsuţei Grafica.

În ceea ce priveşte materialele, observăm că predomină lemnul, „masiv”, placaj sau PFL. De asemenea, asistăm la revitalizarea unor industrii locale cu tradiţie, precum porţelanul sau sticla. O altă tendinţă notabilă este recuperarea „deşeurilor” şi transformarea acestora în obiecte utile, la limita dintre design şi artă contemporană. Întoarcerea la arts&crafts este, de asemenea, foarte prezentă: de la corpurile de iluminat ale Knockout Design (Polonia) la vasele decorative din porţelan ale Cristinei Popescu Russu (România), de la scaunul din lemn şi bumbac al AKSL Arhitekti (Slovenia) la scaunul Bubico al sculptorului Virgil Scripcariu.

Ar trebui subliniat faptul că această selecţie urmăreşte mai puţin reuşitele implementării unor produse de serie, şi mai mult căutările unor alternative la uriaşele serii globalizate de obiecte urâte, dar ieftine. Poate cel mai bun exemplu este prototipul de scaun propus de arhitectul Marius Marcu Lapadat (România) ca o alternativă la scaunele de plastic suprapozabile, omniprezente la terasele din Bucureşti.

Folosirea materialelor contemporane, cum ar fi Corian, este exemplificată prin lampa de la AA Studio sau scaunele pentru copii de la NUCA. Oţelul inoxidabil este un alt material contemporan, posibil de folosit la scară de atelier, aşa cum o dovedeşte scaunul lui Dragoş Motica (România) sau scaunul lui Daniel Posta (Cehia).

Un experiment de prezentare este includerea în expoziţie a cinci scaune, elemente din proiectul „Bolt” (PRODID, coordonator arh. Şerban Sturdza), prezentat în Pavilionul României la Bienala de Arhitectură de la Veneţia (ediţia 2008), interpretări contemporane ale scaunelor tripod ţărăneşti. Scoase din contextul instalaţiei din 2008, fiecare dintre acestea se impune chiar şi în contextul acestei expoziţii cu preferinţe clare pentru spectaculos. Pe lângă unele produse de serie sau prototipuri foarte atent proiectate şi executate, cum ar fi jucăria „Torpedo” – Atelier SAD (Cehia) sau masa cu scaune proiectată de Matej Chabera (Cehia), sunt prezentate şi experimente precum colierul din clame pentru hârtie – exerciţiu de creativitate al Mirnei Ostaric Kerr (Croaţia) sau lămpile din sacoşe reciclate de Gyöngyi Bokor (Ungaria). Un alt demers reuşit în această direcţie este lampa din hârtie reciclată de la Atelier A4 (România).

Elementele tradiţionale de decor se regăsesc în interpretări diverse, de la „Filigree Vase” din porţelan alb realizată de Studio Pirsc Porcelain (Cehia) până la citarea ad literam a pernelor ţărăneşti brodate de Ioana Corduneanu (România), de la gravarea unor sticle şi borcane, omniprezente ca ambalaje alimentare, cu motive specifice – obiectele de cristal semnate Tomas Kral (Slovacia) până la spectaculoasa masă din placaj realizată de Jaanus Orgusaar (Estonia).

Nu lipsesc referinţele ironice la perioada comunistă: vazele din beton propuse de Rijada (Letonia), sfeşnicele lui Mantas Lesauskas (Lituania) sau taburetul „îmblănit” de la IEKA Basil Rasputin (România). Sunt amintiţi şi câţiva designeri central- şi est-europeni activi în ţări dezvoltate, cum este Emil Cariţiş (România / SUA) sau Emil Răguşilă (România / Canada).

6. Scaun arc – Radu Teacă

Un proiect „vechi-nou”, prezentat în revista igloo (nr. 111), este Atelier Mecanic, conceput de arhitectul Corvin Cristian; câteva dintre obiectele recuperate/restaurate şi incluse în acest proiect sunt expuse acum la Holon, ca exemple de obiecte produse şi folosite în perioada 1945-1989. Acestora li se adaugă obiecte din colecţii private sau publice, cum ar fi Muzeul Estonian de Design şi Arte Aplicate sau Muzeul de Arhitectură şi Design din Ljubljana. La intrarea în sala dedicată designului contemporan, este amenajat şi un colţ pentru lectură, unde pot fi consultate publicaţii de arhitectură, artă şi design din ţările participante la proiect. Curator: Agnieszka Jacobson Cielecka Curatori asociaţi: Adam Stech, Claudia Lazăr, Eszter Bircsák, Kai Lobjakas, Klara Czerniewska, Melinda Sipos, Spela Subic, Martin Zampach Expoziţia a fost organizată de Design Museum Holon, cu contribuţia Institutului Polonez şi a Institutului Cultural Român, precum şi cu sprijinul Kibu – Kitchen Budapest, al Ambasadei Republicii Slovenia şi al Ambasadei Republicii Estonia la Tel Aviv. Text: Claudia Lazăr Foto: Design Museum Holon Articol publicat în igloo #132-133. http://www.dmh.org.il/default.aspx http://www.icr.ro/holon_design_2012_ro