fbpx


White November igloo

Compendium de vegetaţie spontană

Cele 14 ţări care sunt traversate de Dunăre alcătuiesc o macro-regiune cu numeroase straturi vizuale şi culturale, ale căror interferenţe şi particularităţi se pretează perfect abordărilor de tip artistic. Regina Hellwig-Schmid, curator şi director artistic al donumenta (un proiect ambiţios de a pune în valoare arta contemporană din zonele adiacente Dunării), a selectat anul trecut 14 artişti fotografi pentru a explora din noi perspective comunităţile locale, peisajele în schimbare sau vieţile oamenilor din ţara lor de origine. A rezultat astfel expoziţia „14 x 14 – Studiu al regiunii Dunării. Instanţe în arta contemporană”, găzduită de Anexa MNAC în perioada 12 iunie-12 iulie 2015. Din cele văzute, ne-a plăcut în mod deosebit „Compendiumul de vegetaţie spontană” realizat de trei studenţi români, aşa că am stat de vorbă cu ei pentru a afla mai multe despre procesul de documentare şi despre cartea specială care a rezultat.

Interviu cu Nona Inescu, realizat de Viorica Buică
AUTORII PROIECTULUI & FOTOGRAFII: Nona Inescu, Mihaela Vasiliu, Dragoş Petrişor

Cum a pornit proiectul vostru „Apariţii informale”, de la explorarea şi observarea oraşului la pas sau de la o anumită pasiune pentru elementul vegetal?

Proiectul a pornit în contextul unei teme propuse de Alexandra Croitoru, profesoară la secţia Foto-Video de la Universitatea de Arte Bucureşti, aceea de a lucra într-un grup de trei persoane la o publicaţie, pe un subiect ales de noi. Ideea de a studia şi de a valorifica vegetaţia spontană din Bucureşti a pornit în urma observării, la pas evident, a unei densităţi tot mai mari de astfel de plante, cât şi a contextelor inedite în care acestea se dezvoltă.

Ce relaţie aţi stabilit cu oraşul în timpul documentării? Bucureştiul fiind extrem de generos în privinţa vegetaţiei spontane, cum aţi selectat cadrele şi plantele?

Documentarea s-a petrecut pe parcursul a două sau trei luni, începând cu luna martie, chiar la începutul primăverii, când aceste plante îşi fac apariţia. În tot acest timp am reuşit să adunăm sute de fotografii care documentau majoritatea instanţelor în care creşte vegetaţie spontană şi o mare varietate de specii de plante. În multe cazuri, ipostazele sau plantele se repetau, aşa că am încercat să alegem cele mai relevante cadre şi să punem în evidenţă contextele cu adevărat expresive sau surprinzătoare. În cazul identificării speciilor, pentru partea de „atlas” a cărţii, selecţia de plante a fost pur subiectivă.

De ce aţi simţit nevoia de a adăuga şi stratul ştiinţific/botanic, care ar fi rolul acestuia în proiect?

Stratul ştiinţific botanic e cumva cheia proiectului. În primul rând pentru că identificarea speciilor pune aceste forme de vegetaţie, considerate inferioare în conştiinţa publică, pe acelaşi nivel ca oricare altă plantă prezentată în Grădina Botanică. Un alt aspect al abordării ştiinţifice este legat de nevoia noastră personală de a realiza 0 cercetare pe această temă, fără de care proiectul ar fi fost incomplet şi superficial.   Spuneţi-ne câteva cuvinte despre conceptul şi layoutul prezentării de la Anexa MNAC. În contextul expoziţiei „14 x 14. Studiu al regiunii Dunării. Instanţe în arta contemporană” de la Anexa MNAC am încercat să facem o prezentare de ansamblu a proiectului, integrând şi fotografii, şi plantele în sine, cât şi o serie mică de „posibile fosile” din ciment, cu amprente ale speciilor de vegetaţie spontană. Alegerea unui display de tip muzeal pentru aceste obiecte a fost inspirată de muzeele de ştiinţe naturale sau de muzeele botanice, precum cel din Cluj-Napoca, unde mobilierul original din anii ‘20 este folosit în continuare şi este perfect conservat. În privinţa panotării fotografiilor, plasate la înălţimi diferite, am vrut sa creăm un efect de fluiditate şi spontaneitate, pentru a fi în ton cu tema proiectului.

Ce a însemnat pentru voi experienţa realizării unei carţi? Momentan este într-un tiraj limitat, de artist, intenţionaţi să continuaţi sau să dezvoltaţi această direcţie?

Proiectul a pornit de la ideea de a crea o publicaţie, asemenea unui atlas botanic, care sa includă atât fotografii instantanee, cât şi imagini ştiinţifice. Practic, arhiva de fotografii a fost creată în acest scop, de la bun început. Personal, consider că o carte îţi oferă o suprafaţă mult mai largă pentru a expune o idee sau un concept. Metodele de producţie de carte îmi sunt familiare, lucrând constant la proiecte de design grafic. Ediţia foarte limitată a cărţii este un aspect specific al cărţilor de artist, care, datorită numărului mic în care sunt produse, se realizează cu o atenţie sporită pentru detalii minuţioase. În cazul nostru, acest lucru nu ar fi fost posibil fără colaborarea cu tipografia Fabrik.   V-au încurajat impresiile de până acum? Feedback-ul a fost neaşteptat de bun şi ne încurajează să colaborăm şi la alte proiecte în viitor.

Coșul de cumpărături
Nu exista produse în coș
Continuă cumpărăturile
0