fbpx

Concluziile dezbaterii Galei Bienalelor și Anualelor de Arhitectură

E nevoie de concursuri de soluții pentru toate obiectivele publice, în toată România, iar singurul model de bune practici funcțional în prezent pe acest subiect este Clujul. Acestea au fost două dintre principalele concluzii ale mesei rotunde cu tema „Viitorul/Acum”, organizată în cadrul Galei Bienalelor și Anualelor de Arhitectură.

Încrederea pe care autoritățile publice locale o au în specialiștii arhitecți și felul în care aceștia colaborează au fost apreciate de toți cei prezenți în sală la masa rotundă, arhitecți din toată țara, dezvoltatori imobiliari, reprezentanți ai societății civile, juriști, jurnaliști și simpli cetățeni. Concluzia: se dorește urmarea exemplului dat de Cluj-Napoca în toate zonele țării.

„Este important să spunem că, la Cluj, am încercat să construim relația de colaborare inițiată de colegii de breaslă și administrația locală. Am încercat mereu să ne definim un scop comun. Cred că trebuie să fim uniți și onești atunci când avem un interes în ceea ce privește viitorul orașului în care trăim, iar atunci administrația va avea încredere în deciziile și propunerile noastre. E important ca specialiștii, instituțiile și comunitatea să dezvolte strategii comune pentru a rezolva problemele legate de urbanizare spre exemplu”, a afirmat Daniela Maier, președintele Ordinului Arhitecților din România- filiala Transilvania și organizatorul BATRA 2019.

 „Clujul a adus inovare în procedurile de achiziție publică. Noi am ales calitatea în defavoarea cantității. Iar acest lucru ne-a adus beneficii prin implicarea cetățenilor, dar mai ales a specialiștilor, cu care am avut ample discuții. Noi am reușim să transformăm licitațiile normale în concursuri de soluții. Și, deși toată lumea spunea că asta va prelungi termenele la care ar urma să fie finalizate anumite lucrări din oraș, acestea au fost scurtate prin faptul că s-a sărit peste partea de contestații, în general consumatoare de timp, pentru că ele nu au mai fost depuse”, a afirmat Ovidiu Câmpean, director de dezvoltare în cadrul Primăriei Cluj-Napoca.

Președinții și membri ai 16 filiale ale Ordinului Arhitecților din România prezenți la discuție au spus, la unison, că își doresc ca și în orașele din care vin să se treacă la concursuri de soluții. Pentru că numai așa pot să fie implicați cu adevărat specialiștii, și prin ei și cetățenii simpli în luarea deciziilor importante pentru felul în care arată orașele în care trăiesc.

„Viitorul trebuie să ni-l facem noi, noi cei implicați, deopotrivă arhitecți, autorități, dar și cetățenii. Arhitectura a dovedit că are un succes deosebit. Suntem aici ca într-o familie pe care o simțim din ce în ce mai aproape și doar cu gândul că ne despart foarte multe lucruri. Problemele care s-au ridicat aici sunt identice și la Iași, și în Moldova și sunt convins că sunt peste tot”, a spus Mihai Drișcu, președintele Ordinului Arhitecților din România- filiala Iași.

ȚIGĂNAȘ: „Ne lipsește încrederea între noi.” Una dintre principalele cauze ale acestor probleme este lipsa de încredere, crede arh. Șeban Țigănaș, secretarul general al Uniunii Internaționale a Arhitecților și fost președinte al OAR Transilvania.

„Din păcate acest ingredient (încrederea) lipsește. Chiar dacă efectele sunt încă limitate, primăria lucrează la schimbări care vor fi benefice pentru pietoni, ținând cont de sugestiile care au venit din partea arhitecților. Trebuie să avem răbdare, fiindcă toate aceste lucrări care se desfășoară acum și care vor fi desfășurate vor avea efecte în viitorul pe termen mediu, însă această intenție există la primărie“, a spus Șerban Tigănaș. Iar una dintre soluții vine tot de la un fost președinte al OART, arh. Szabolcs Guttman: mai mult personal specializat angajat în instituțiile publice.

Coșul de cumpărături
Nu exista produse în coș
Continuă cumpărăturile
0