Cu gânduri şi cu imagini…despre Liviu Ciulei

S-a vorbit mult despre talentul regizorului Liviu Ciulei de a-şi vrăji spectatorii. S-a plâns, s-a râs şi s-a aplaudat la finalul fiecărui spectacol de teatru, operă sau film. A fost apreciat la nivel internaţional pentru talentul de a îmbina mai multe cariere – de regizor, scenograf, actor, arhitect. Ne rămân peste 20 de filme şi amintirea altor zeci de spectacole de teatru, ale imaginilor şi gândurilor domniei sale.

Spicuim câteva astfel de gânduri şi imagini (din volumul Cu gânduri şi cu imagini, 2009) pentru cei care l-au îndrăgit şi i-au iubit operele:

(…) „Eram încă student în anul IV la arhitectură şi preocupat şi fascinat de arhitectura de interior şi exterior americană. Am încercat s-o reproduc pe scenă şi primele mele decoruri au avut căutare fiindcă înlocuiau cu o construcţie fermă obişnuitele decoruri din pânză pictată – un fel de verism arhitectural. Formaţia mea de arhitect m-a ajutat în cariera scenografică, dar în acelaşi timp a fost şi un obstacol în căutările mele de a găsi în decor un limbaj specific teatral care să evite imitaţia naturii. Realitatea în Teatru este alta decât cea cotidiană. Este o realitate abstractă, artificială, care doar sugerează Viaţa. Abstracţiunea decorului lasă loc imaginaţiei spectatorului să o completeze cu memoria sa vizuală, cu experienţa sa”.

Cu gânduri şi cu imagini...despre Liviu Ciulei

În numărul din iunie 1956 al revistei „Teatrul”, Liviu Ciulei publica un articol cu „valoare de manifest” intitulat „Teatralizarea picturii de teatru”. „A teatraliza scenografia”, sublinia Ciulei (în numărul din iunie 1965 al revistei Teatrul) înseamnă a reda realitatea „cu imagini specifice artei scenice. Nu arhitectura înghesuită şi minimalizată pe o scenuţă, nu clădiri sau peisaje reproduse cu efort inutil din carton, ci imagini scenice, poetico-dramatice, concretizate în decoruri.

Cu gânduri şi cu imagini...despre Liviu Ciulei

„Prin spectacolul «Cum vă place» am reuşit şi în regie o ruptură faţă de realismul socialist plat, impus cu severitate prin presiunea organelor de conducere ale culturii româneşti. Am creat o deschidere spre o relegitimare a convenţiei scenice. Acest spectacol a fost piatra de hotar care a marcat naşterea unei noi şcoli de regie a teatrului românesc. De aceea, cred că este cel mai semnificativ moment din cariera mea. A declanşat o cotitură spre un teatru virulent, puternc vizual, eliberând o imaginaţie regizorală.”

Cu gânduri şi cu imagini...despre Liviu Ciulei

În „Cum vă place”, prin monologul lui Jaques Melancolicul, Shakespeare ne spune: „Întreaga lume e o scenă/şi oamenii sunt doar actori/Îşi fac intrarea şi ieşirea fiecare (…)”. Când realizăm un spectacol shakesperian, parafrazând, am putea spune: întreaga scenă e o lume, un univers (…) Cel mai dificil lucru pentru regizor şi pentru scenograf este Alegerea, ca spaţiul să exprime Universul piesei!

„Cu tot fiorul preocupărilor ei metafizice, înscenarea lui Liviu Ciulei a piesei „Şase personaje în căutarea unui autor” este un incredibil de minunat omagiu adus teatrului. Numai un regizor care şi-a trăit întreaga viaţă lucrând în universul de carton al teatrului, aţâţând personaje să prindă viaţă, îmblânzind actorii temperamentali şi având grijă ca decorul să nu cadă în fosa orchestrei, poate născoci o punere în scenă atât de competentă şi de pasionantă (…) Ciulei a desenat şi decorul spectacolului şi frumuseţea lui îţi taie răsuflarea(..) Dar este prezent şi un sentiment al neputinţei atunci când „personajele” realizează că durerea lor este sortită să rămână pentru totdeauna necomunicabilă”. (David Richards în Washington Post 13.09.1988)

Cu gânduri şi cu imagini...despre Liviu Ciulei

© igloomedia, 2009, Liviu Ciulei, Cu gânduri şi cu imagini