Cum să nu-ți pierzi mințile (și nici viziunea) când intri în business, cu Dalia Bologan, Program Director Creative MBA
INTERVIU: Delia Teșileanu INVITAT: Dalia Bologan
Nu toți creativii vor să devină CEO. Dar mulți ajung acolo, de voie, de nevoie. Și de cele mai multe ori, fără o hartă. Dalia Bologan știe cum arată drumul ăsta din interior: non-liniar, uneori haotic, dar plin de resurse dacă știi unde să te uiți.Ca designer și directoare a Creative MBA, parte a școlii de afaceri a ASE-ului – Bucharest Business School – Dalia propune mai mult decât un program de masterat. Școala oferă un cadru în care poți să înveți cum să conduci un proiect de afaceri fără să-ți sabotezi intuiția, cum să-ți organizezi ideile fără să le scoți sufletul și cum să construiești ceva pe bune, care rămâne.E o conversație despre alegeri, ritmuri personale și cum înveți să jonglezi cu realitatea fără să-ți pierzi vocea pe drum.
Dalia, înainte de a intra în povestea Creative MBA, aș vrea să rămânem puțin la tine. A existat un moment când ai realizat că, pentru creativi, talentul nu e suficient?
Cum treci de la o idee creativă la un model de business viabil? Pentru mine, acel declic a venit în pandemie, într-o discuție pe WhatsApp cu un grup de creativi, veniți din toate colțurile acestei industrii. Era o perioadă în care mulți dintre noi reevaluam totul: priorități, modele de lucru, ritmuri de viață. Îmi amintesc că s-a pus problema definirii talentului, a înzestrării naturale și a pasiunii, în ideea în care căutam să descoperim secretul succesului de lungă durată: alegerea unui job care să te stimuleze și să ți se potrivească dar pentru care să nu trebuiască să faci compromisuri personale sau să-ți pui viața în pericol. Ceva care să-ți aducă un venit care să te satisfacă și să răspundă unei nevoi reale ale lumii în care trăim. În acel moment, în 2020, am realizat cu toții că talentul nu este suficient. A fost și pentru mine un reminder: ideile valoroase nu se susțin singure; fără structură, fără strategie, rămân la stadiul de intenții frumoase.
Din această experiență s-a conturat una dintre valorile centrale ale Creative MBA: să oferim creativilor nu doar un cadru de învățare, ci un sistem prin care pot construi, crește și susține în timp ceea ce visează. Am observat clar că perioada de criză a accentuat importanța adaptabilității strategice—acei creativi care aveau o bază managerială solidă au reușit să transforme criza într-o oportunitate reală de reinventare.
Lucrezi cu antreprenori din multe industrii creative. Ce ai observat că îi unește, indiferent că vorbim de design, arhitectură, fashion, arte vizuale? Există o trăsătură comună, o provocare recurentă?
Ce am observat la antreprenorii din industriile creative, indiferent din ce sector vin, este o nevoie comună, profundă, de structură. Sunt oameni cu viziune, cu instincte creative ascuțite, cu o capacitate extraordinară de a imagina lumi. Dar adesea se blochează când ajung în zona deciziilor strategice: bugete, echipe, scalare.
Există o teamă recurentă că structura și gândirea de business ar putea limita sau „contamina” procesul creativ. Dar în realitate, am văzut opusul: atunci când ai un cadru clar, când înțelegi cum să gândești pe termen lung, să prioritizezi, să iei decizii asumate, devii mai liber. Câștigi claritate, energie și mai ales acel spațiu mental de care ai nevoie ca să explorezi cu adevărat.
La Creative MBA insistăm tocmai pe ideea că structura nu înseamnă rigiditate, ci combustibil pentru creativitate sustenabilă. Programul e 70% aplicat, dar fără să fugim de teorie. Dimpotrivă. Le spunem mereu studenților că teoria e un framework care te susține să experimentezi cu mai mult curaj, nu cu mai puțină libertate.
Există un paradox interesant: pe măsură ce crești, ca business creativ, riști să te îndepărtezi de viziunea care te-a consacrat. Cum abordezi tu tema asta cu cursanții? Cum păstrezi ADN-ul creativ în timp ce scalezi?
Pentru mulți creativi, ideea de scalare e încărcată. Și este foarte adevărat, nu este obligatoriu să scalezi. Se întâmplă, atât în business, cât și în brandul personal, să pivotezi în direcția greșită crezând că progresezi. Adică, multe companii își pierd esența și nu mai înovează în jurul a ce numim noi ‘the core’: valorile și competențele care i-au diferențiat de la început. Din contră, inovează în jurul produselor sau serviciilor pe care le au deja în portofoliu.
Astfel, pentru noi, întrebarea nu e cum scalezi, ci cum rămâi loial unei viziuni, chiar și când ea evoluează. Tranzităm o perioadă cu schimbări majore în economie––de la o economie de volum la o economie simbolică, în care identitatea, co-crearea și sensul sunt mai valoroase decât simpla expansiune. Vorbim tot mai des despre digitalizare, hiper-personalizare, prosumers. E o realitate care cere un alt tip de leadership: mai colaborativ, mai empatic.
Iar în acest context, spații precum Creative MBA și Bucharest Business School sunt esențiale. Nu doar pentru know-how, ci pentru conversație și support system în această tranziție. Pentru mulți antreprenori creativi, revelația nu vine dintr-o formulă de business despre life-of-project, ci dintr-o întrebare bine pusă. O sesiune de ideation, fie ea parte dintr-un modul de design thinking sau un moment spontan între colegi, poate deschide un fir nou de gândire, poate aduce o soluție neașteptată sau chiar poate inspira pe cineva dintr-un sector complet diferit de-al tău.
Pentru un lider creativ, miza e dublă: să vadă încotro se îndreaptă lumea și să construiască conștient în acea direcție. Iar dacă vorbim strict despre arhitecți și designeri, ei au un rol esențial în acest proces. Mindset-ul lor e deja calibrat pe găsirea soluțiior pentru probleme reale. Unii încă nu știu asta, de aceea cred că este important să ne întoarcem la școală. 🙂
Îmi place ideea că uneori constrângerile devin combustibil pentru inovație. Din experiența ta, ai exemple concrete despre cum limitările (de buget, de timp sau de piață) s-au transformat în oportunități?
Am întâlnit multe exemple în care constrângerile au dus la soluții ingenioase. Un exemplu pe care vreau să-l dau este cel al unui student care, pus în fața unor limitări reale, aproape că renunțase. Dar procesul l-a obligat să reevalueze, să regândească, să inoveze. La final, nu doar că a găsit o soluție, ci și-a redefinit întreg parcursul profesional.
Cred că ceea ce face cu adevărat diferența nu e doar ideea în sine, ci felul în care înveți să o abordezi. În program, folosim design thinking nu ca un buzzword, ci ca o metodă concretă prin care pui întrebările corecte, înveți să asculți și apoi construiești soluții care chiar răspund unor nevoi reale.
Limitările devin astfel nu obstacole, ci puncte de pornire. În loc să te blocheze, îți oferă un teren clar. Din asta se nasc cele mai relevante proiecte, cele care nu doar că rezolvă o problemă, dar o fac cu sens, cu impact și cu diferențiere reală în piață.
Pentru cineva din zona de design de spațiu sau obiect, ce înseamnă, practic, să faci „saltul de la idee la afacere sustenabilă”? Cum îi ajută programul vostru să facă acest pas fără să-și piardă viziunea creativă?
La un moment dat, orice arhitect sau designer––și aici mă refer și la designerii vestimentari, din proprie experiență––realizează că proiectarea nu se mai limitează la forme și funcționalitate, ci presupune leadership, decizie, impact cultural și viziune de business. Iar aceste dimensiuni, esențiale pentru a construi sustenabil și cu sens, nu sunt mereu dezvoltate în formarea tradițională.
Creative MBA a fost gândit tocmai pentru profesioniști ca ei: arhitecți, designeri, urbaniști, antreprenori culturali care au o formare solidă din punct de vedere creativ, dar simt că pentru a-și duce ideile mai departe, au nevoie și de instrumente de leadership, management și strategie.
Nu vorbim despre un MBA generic, ci despre un program construit pe specificul industriilor culturale și creative, cu module care acoperă de la branding și finanțare, până la transformare digitală, drepturi de autor sau inteligență artificială aplicată în sectorul creativ.
Pentru un arhitect, programul deschide perspective noi: de la inițierea propriilor proiecte multidisciplinare, la conducerea unor birouri de arhitectură sau chiar la implicarea în dezvoltare urbană și politici publice.
Programul de MBA încurajează o gândire globală, dar lucrați într-un peisaj regional: Europa Centrală și de Est. Care sunt particularitățile acestui spațiu când vine vorba despre creativitate și leadership?
Se întâmplă ceva interesant în Europa Centrală și de Est: tot mai mulți creativi încep să regândească modelele de business în jurul unor teme actuale: regenerare urbană, design de experiență, sustenabilitate, incluziune. Se simte o mișcare puternică spre relevanță socială și responsabilitate, chiar dacă infrastructura nu e întotdeauna ideală.
Contextul local are un rol important aici. E un spațiu care te învață să fii adaptabil, să folosești ce ai și care oferă, în același timp, o energie aparte. Din perspectiva leadershipului creativ, e un teren cu un potențial uriaș de explorare și consolidare, mai ales prin inițiative locale care pot genera creștere sustenabilă și impact real.
Susținem această dualitate: privire globală, acțiune contextualizată. Curricula e concepută astfel încât studenții să înțeleagă cum funcționează ecosisteme internaționale, dar să fie ancorați în realitatea de aici, cu toate nuanțele și provocările ei. Experiențele de învățare din Roma sau Atena, prin study trip-urile pe care le oferim, și parteneriatele cu universități de prestigiu, prin prisma profesorilor invitați, oferă acel contact direct cu alte piețe, alte stiluri de leadership, alte moduri de a crea valoare.
Programul include module despre inovație și AI în business. Din perspectiva ta, tehnologia este mai degrabă un partener pentru creativi sau o provocare cu care trebuie să învățăm să trăim?
Nu mai e vorba despre dacă integrăm AI-ul, ci cum o facem și cu ce intenție. Tehnologia, și mai ales inteligența artificială, nu sunt obstacole, ci instrumente. Pentru un profesionist creativ, AI-ul poate deveni cel mai eficient aliat. Te ajută să testezi idei rapid, să automatizezi ce e repetitiv, să câștigi timp și spațiu pentru ceea ce contează cu adevărat: gândirea critică, emoția, viziunea.
Inovația nu vine din competiție între om și mașină, ci din colaborarea dintre ele. Programa de anul acesta include un modul dedicat AI-ului în business și exact asta urmărim: să învățăm cum să folosim aceste instrumente în avantajul nostru.Pentru noi este important ca fiecare student să înțeleagă tool-urile potrivite procesului său creativ, pentru a-și crea un instrumentar cu care să lucreze mai departe, responsabil, și care să îi genereze plus valoare. Atât la nivel personal cât și la nivel profesional.
Pentru cineva care simte că se află la o răscruce, cu o idee bună, dar fără instrumentele necesare să o ducă mai departe, ce i-ai spune?
Le spun cu convingere că nu trebuie să aștepte să aibă o idee genială pentru a se înrola într-un MBA. Un MBA este și despre comunitate, nu doar învățare. E un loc în care vii deschis spre nou și câștigi, pe lângă cunoștințe importante, un network generos și valoros de oameni împreună cu care poți construi proiecte noi! Și nu mă refer aici doar la creativi.
La Bucharest Business School se desfășoară toate programele de MBA ale ASE-ului, sub același acoperiș. Avem o comunitate de peste 3000 de alumni care lucrează astăzi în companii de top, pe poziții de leadership. Networking-ul nu e un nice-to-have, ci parte din proces. Întâlnirile recurente și felul în care se leagă ideile din domenii diferite fac parte din modus operandi BBS. Tocmai de aceea MBA-ul te ajută mai mult înainte să ai toate răspunsuile. Te ajută să pui întrebările potrivite.
Lucrând ani în industriile creative, am învățat că ideile bune nu sunt rare, dar susținerea lor pe termen lung cere mai mult decât inspirație. E nevoie de un cadru clar, gândire strategică și loialitate față de viziunii ta, chiar și în mijlocul haosului operațional. Am fost acolo, cu proiecte în derulare, bugete de urmărit, echipe de coordonat, în timp ce învățam, pas cu pas, să nu pierd din vedere esențialul: impulsul creativ și vocea proprie.
Creative MBA s-a născut exact din acest sweet spot: unde intuiția are nevoie de structură și unde curiozitatea poate deveni strategie. Nu promite răspunsuri magice, dar oferă întrebările potrivite și un context în care învățarea e serioasă, dar umană. Adică întrebări care duc acolo, dar nu încep neapărat cu ROI.
Înscrierile pentru prima sesiune de admitere din 2025 sunt acum deschise, cu termen limită pentru prima etapă pe 21 aprilie. Programul se adresează antreprenorilor și profesioniștilor din industriile creative și culturale, care au peste 3 ani de experiență în domeniu – de la arhitectură și design, la arte vizuale, muzică, teatru, publishing și advertising – care vor să își transforme proiectele în inițiative durabile și relevante.
Sunt disponibile doar 30 de locuri, iar dacă acest interviu ți-a stârnit curiozitatea, recomand să iei legătura direct cu echipa Creative MBA. Fie via formularul de pe site-ul lor, fie direct pe email. O să primești toate detaliile de care ai nevoie și suport în pregătirea documentelor.
Dacă mai rămân locuri disponibile după admiterea din mai, vor mai exista sesiuni de admitere la final de iunie și în septembrie.
Detalii complete despre înscriere: bbs.ase.ro/creative
Contact: creative@bbs.ase.ro