Cutreierând împrejurimile Sibiului_1
Sibiul a devenit o destinație bine cunoscută turiștilor din țară și de pretutindeni iar titlul de capitală culturală a Europei, primit în anul 2007, a generat un fenomen care continuă și astăzi. Pentru cine are curiozitatea să graviteze în jurul orașului semnalăm aici, într-un articol prezentat în două părți – numai câteva din numeroasele puncte de interes din împrejurimile Sibiului.
PARTEA 1
Ca multe alte așezări din regiune comuna Cârța are origini săsești: ”Kerz” în limba germană înseamnă lumânare. În paralel cu stabilirea sașilor în secolele XII-XIII localitatea a adăpostit de asemenea o importantă mânăstire cisterciană ale cărei ruine împodobesc de secole peisajul local. Călugării au întemeiat-o începând cu 1206. Prezența lor a contribuit la dezvoltarea economică și culturală a zonei. Conform principiului ”ora et labora” preluat de la benedictini, ordinul cistercian a transformat terenurile din jurul mânăstirii în pământ arabil. Iscusiți hidrologi aceștia deviază cursul Oltului pentru a-l utiliza la irigare, spălătorie, producerea berii și la o moară. Răspândirea stilului gotic pe teritoriul nostru se produce grație talentului în construcție și construire.
În prezent un muzeu bine organizat permite conservarea, întreținerea și vizitarea ruinelor dar și o incursiune instructivă și bine documentată în istoria comunității sașilor.
În imediata apropiere găsim satul Cârțișoara, locul de baștină al legendarului Badea Cârțan despre care s-a povestit printre altele că a plecat pe jos până la Roma ca să-și vadă în original strămoșii imortalizați pe coloana lui Traian. Ajuns acolo, epuizat s-a culcat chiar pe soclul coloanei. Dimineața trecătorii au fost uimiți să descopere acolo un personaj îmbrăcat în haine tradiționale ce părea coborât direct de pe coloană.
În comună se află un muzeu dedicat aventurosului personaj.
Pe Valea Sadului peisajul deluros, împădurit, în nuanțe de verde proaspăt alternează cu roșul viu al mușcatelor vesele din sătucele cochete care se înșiră pe drum.
Muzeul Energetic Sadu I oferă o multitudine de informații cu privire la începuturile hidroenergetice din țara noastră. Sala principală a hidrocentralei, păstrată în forma sa originală, este în funcțiune din 1895. La etajul superior pot fi vizitate birourile cu documente, aparatură, instrumente și nostalgice imagini de arhivă.
Continuând drumul în amonte ne oprim pentru o fotografie la unul din lacurile de acumulare. Mai departe, Pensiunea Râul Sadului ne surprinde plăcut ochiul prin așezarea sa de amfiteatru cu un iaz de păstrăvi la intrare. Privind cu atenție de la masa restaurantului spre dealul din spate printre oi, găini și păuni se pot vedea din când în când țopăind temători iepuri albi. Pe măsură ce urcă spre punctul terminus – lacul hidrocentralei Sadu V – drumul urmărește malul râului, se îngustează iar peisajul devine din ce in ce mai sălbatic și pitoresc.
Va urma PARTEA a 2-a