fbpx

Dacian Groza: „Prin fotografie salvez pentru mine idei”

_portret-dg-20180728-3603_BWDacian Groza a studiat arhitectura la Cluj. Încă din timpul facultății, s-a concentrat intens pe fotografie. După ce a absolvit facultatea în 2008, fotografia a devenit principala sa activitate. A început prin a fotografia proiectele arhitecților cunoscuți, ceea ce a dus la publicări în revistele de specialitate. În următorii ani a combinat fotografia de arhitectură cu proiecte personale de fotografie documentară.

Când ați început să fotografiați, în ce context? În ce tehnică/format fotografic: analog, digital, color, alb-negru, explicați.

Am început să fotografiez în liceu, când mă pregăteam pentru admitere la facultatea de fotografie din Cluj. Ulterior, m-am răzgândit și am dat la Arhitectură. Am apucat să experimentez pe parcursul a doi ani în camera obscură, developând propriile filme alb-negru. Era prin 2000-2001. Laboratorul era la fostul club al pionierilor din Zalău și eu eram singurul lui utilizator. Experimentam cu un Zenit ET, al tatălui meu. Îmi aduc aminte că totul era foarte scump pentru mine. Îmi drămuiam fiecare cadru de pe filmele Azomureș și fiecare bucată de hârtie, tot de la Azo. Erau singurele care se vindeau atunci în zonă. Substanțele erau toate expirate. Dar pentru mine era o lume nouă, așa că stăteam în laborator de dimineața până noaptea.

Existau deja aparate foto digitale, dar nu se punea problema. Un coleg a adus odată unul mai accesibil la școală. Un Sony care făcea poze la rezoluție VGA (640 x 480 pixeli) și le salva pe dischete de 3.5”.

Înainte de admiterea la Arhitectură, am luat o pauză de fotografie. Până peste 3-4 ani când mi-am cumpărat primul aparat digital, un Nikon D50. Fotografia a devenit atunci principala mea ocupație. Eram fotograf.

Dawson’s Heights Estate, Londra. Arhitect: Kate Macintosh (1972)

Dawson’s Heights Estate, Londra. Arhitect: Kate Macintosh (1972)

Cum „vedeți” fotografia de arhitectură? Înainte sau după sesiunea fotografică?

Fotografia pentru mine e o urmare a curiozității pentru oameni, cultură și civilizație. Sunt curios de modul în care funcționează lucrurile și îmi plac explorarea și examinarea. Prin fotografie salvez pentru mine idei. Tot ceea ce fotografiez e o manifestare a civilizației umane. Înainte de fotografie există pentru mine o anumită nevoie de cunoaștere pe care încerc să o satisfac. Cu fotografia, e ca și cum aș distila ceva complex și poate necunoscut într-o formulă clară.

Ce înseamnă albul într-un spațiu arhitectural?

Admir arhitectura albă. Natura e colorată, organică. O construcție perfect albă, cu forme clar gândite, arată prin contrastul cu natura prezența umană. Albul pur sugerează o intenție clară. E o constrângere autoimpusă de a folosi mijloace cât mai simple.

Despre fotografia de arhitectură din România.

În România, fotografia de arhitectură este relativ la început. Cred că cererea pentru fotografii specializate nu este foarte mare. Suntem un cerc destul de restrâns de fotografi și redactori care suntem interesați de așa ceva. În interesul față de fotografia de arhitectură se reflectă situația mai generală a economiei românești. Pentru că, în fond, fotografia de arhitectură este una comercială. Cum economia României și, cu ea, opera arhitecturală figurează rar în topuri mondiale, nici nevoia de fotografie de arhitectură nu este mare. Cred că toți cei care ne ocupăm de asta o facem în primul rând din pasiune.

Mai mult, în România există un mare interes în a face lucrurile singur. Asta se vede la instalatori, electricieni, orice tip de meseriaș. Cu atât mai mult la constructori. Cum fotografia este atât de ușor accesibilă, tendința e ca documentarea proiectelor să se facă în regie proprie. Cred că la momentul actual nu există niciun fotograf în România care să trăiască din fotografia de arhitectură. Dacă piața construcțiilor va crește cu accentul pe calitate și nu pe cantitate, profesia de fotograf de arhitectură se va maturiza și în România. Până atunci, suntem arhitecți, designeri, fotografi care fac și fotografie de arhitectură. Și, pe mulți, pasiunea ne duce în afara țării, unde numărul proiectelor de calitate care stârnesc interes și, automat, nevoie de documentare este mult mai mare.

Citește interviul complet în albumul
FAR. 12 Fotografi de arhitectură din România (2018)

cop_farshop

Coșul de cumpărături0
Nu exista produse în coș
Continuă cumpărăturile
0