De ce e necesar să abordăm tema sustenabilității în arhitectură

Bioreceptive Concrete Facade Panels-Richard Beckett, Marcos Cruz
Bioreceptive Concrete Facade Panels-Richard Beckett, Marcos Cruz

Sustenabilitatea este, astăzi mai mult decât oricând, parte din fiecare demers de proiectare. Pentru a sensibiliza lumea cu privire la necesitatea unui nou tip de contract spațial al arhitecturii, într-o lume cu schimbări accelerate, cu diviziuni politice amplificate şi o creștere îngrijorătoare a inegalității economice, cele mai recente teme − atât igloo no. 197_august-septembrie 2020, dar şi Bienala Timișoreană de Arhtiectură (BETA) − monitorizează prezentul pentru un viitor asumat.

Noi credem că imaginarea spațiilor în care putem trăi împreună sustenabil şi rezilient este noul contract şi noua agendă, dar vrem să știm ce cred și alții. Așa că am pus juraților BETA o întrebare simplă:

De ce e necesar să abordăm tema sustenabilității în arhitectură?

Norbert Juhász − Juriu Fotografie

În prezent, nu este necesar doar să ne gândim la sustenabilitate în arhitectură, dimpotrivă, ar trebui să devină o prioritate. Lumea în care trăim este limitată când vine vorba de spațiu și resurse − trebuie să avem grijă de ea și să avem o gândire pe termen lung. Acest lucru se poate traduce în folosirea unor materiale sustenabile, spații bine gândite, funcțiuni, dimensiuni, reutilizarea construcțiilor și produselor deja existente etc. Trecerea de la o economie liniară la un model circular, de asemenea, o schimbare la nivel de atitudine și să ne întrebăm dacă este oare întotdeauna necesar să construim și să creștem?

Relija Ivanić − Juriu Fotografie

Majoritatea conceptelor ce țin de sustenabilitate în arhitectură nu sunt la îndemâna majorității investitorilor; deoarece prețul materialelor regăsite în prezent în multitudinea de clădiri sustenabile trebuie să scadă, crescând astfel potențialul utilizării lor în domeniu. Este cu totul nesustenabil să ne gândim la sustenabilitate în arhitectură doar în cadrul celor mai exclusiviste proiecte sau la celălalt capăt al spectrului, în timp ce ignorăm marea masă.

Peter Klobusovszki − Juriu Spațiu construit

Aspectele economice, sociale și ale mediului înconjurător sunt în strânsă legătură când vine vorba de sustenabilitate și toate acestea se regăsesc și în arhitectură. Sustenabilitatea în arhitectură înseamnă optimizarea nevoilor, mai exact, a nu crea mai mult spațiu decât este cu adevărat necesar. În timpul procesului de construcție și, ulterior, al mentenanței, principiul de ghidare ar trebui să se concentreze pe dobândirea unui rezultat maxim, obținut cu un impact minim al poluării la nivelul mediului înconjurător. Încercăm să acoperim necesarul de spații prin reconstruirea și transformarea țesutului existent și prin utilizarea materialelor reciclate într-o măsură cât mai fezabilă. Astfel, sustenabilitatea este strâns corelată cu întrebările formate în jurul lui firmitas.

În cadrul proceselor de luare a deciziilor ar trebui să se prioritizeze opțiunile ce au un efect pe termen lung, bazate pe sustenabilitate, în defavoarea intereselor bazate pe profit, gândite pe termen scurt, de către investitori. Politicile democratice împreună cu legislația dețin un rol important în susținerea acestui demers. Sustenabilitatea ar trebui să se bazeze pe folosirea resurselor locale și pe experiența practicilor din trecut și, pe de altă parte, pe tehnologii rezultate în urma cercetării științifice și inovării.

Diana Dina − Juriu Spațiu construit

Întotdeauna, arhitecții și artiștii ilustrează schimbările care se petrec în lume în cadrul proiectelor personale, într-o permanentă încercare de a-și imagina viitorul. „Designul în sine se adresează nevoii”, spunea Charles Eames. Nevoile noastre actuale sunt multiple: criza climatică și pierderea unei mase consistente a biodiversității impun acțiuni urgente, existența unei mediul social îngrijorat ce pretinde dreptate pentru toate acestea și o criză la nivelul sistemului medical ce ne pune în situația de a reconsidera rolul nostru în cadrul ecosistemului la nivel global și, implicit, impactul nostru în raport cu natura. Pe măsură ce traversăm o astfel de perioadă, marcată de dificultăți ce ne testează forțele, anduranța, răbdarea și creativitatea, punându-ne la încercare inclusiv sistemul de credințe, apare nevoia unei schimbări de paradigmă raportat la comportamentul nostru atât la nivel colectiv, cât și la nivel individual.

Din poziția de indivizi și creativi, de profesioniști vizionari ce trăiesc în acest moment, avem datoria să căutam noi posibilități. Este și privilegiul nostru. Putem oferi un exemplu. Nu reprezentăm generația marelui război sau a celor care au luptat pentru libertatea de exprimare și drepturile individuale. Dar putem fi generația care aduce cu sine idei îndreptate spre a face o schimbare semnificativă în modul în care ne conectăm cu natura, în modul în care gândim și construim orașe, în modul în care ne ghidăm viața, atenți la cât consumăm, la impactul pe care îl avem asupra ecosistemelor, la modul în care putem să minimizăm impactul negativ și să creăm rezultate pozitive, trecând de la durabilitate la regenerare.

Cum facem asta? Este necesară o abordare holistică, începând cu reducerea la minimum a energiei pe care o folosim − prin alegerea unor materiale de construcții mai bune −,  reducerea consumului de apă potabilă,. Trebuie să ne punem întrebări referitor la materialele pe care le folosim (cum sunt făcute, folosesc substanțe toxice în producție, care este procentul de carbon emis pentru fabricarea acestora), să căutăm opțiuni pentru păstrarea și creșterea biodiversității unui șantier, pentru a utiliza echipamente eficiente din punct de vedere energetic, cum ar fi pompe de căldură și sisteme de ventilație cu recuperare de căldură, să proiectăm o strategie/masterplan al soluțiilor la nivelul întregului oraș și găsirea unor soluții de scădere a CO2 a rețelei electrice la nivel național prin furnizarea de surse de energii regenerabile. Toate acestea pot fi abordate în timp ce discutăm despre modalități de creștere a gradului în care proiectele noastre contribuie la sănătatea și bunăstarea utilizatorilor lor, despre felul în care acestea au o contribuție în cadrul comunităților locale din care fac parte și a ratei de flexibilitate și al ușurinței cu care se pot adapta la schimbări funcționale sau la impactul acestora asupra unor scenarii climatice din viitor și a unor scenarii meteo extreme.

Sustenabilitatea înseamnă să reducem la minimum impactul negativ pe care îl au clădirile, proces aflat în plină desfășurare, însă o abordare cu adevărat regenerativă, care își asumă responsabilitățile multiple față de natură, se concentrează pe oferirea unui impact pozitiv asupra mediului și comunităților pe care le deservim.

În calitate de arhitecți, suntem invitați să coordonăm echipe de design interdisciplinare și proiecte, să le parcurgem de la stadiul de discuții inițiale cu clienții până la stadiul de concept, proiectare detaliată și finalizarea șantierului și, ideal, până la urmărirea ulterioară a acestora pentru a aduna feedback-ul utilizatorilor și a datelor de monitorizare ale clădirii date în utilizare. Suntem obișnuiți să găsim soluții creative la constrângerile complexe ale site-ului. Timpurile curente necesită să ne folosim capacitatea de a ne imagina un nou mod de a face, de a construi, de a trăi și de a împărtăși acea narațiune cu societatea din jurul nostru.