De la tradiție la artă prin design textil, o poveste țesută de Oana Tudose

14 martie 2025

De la tradiție la artă prin design textil, o poveste țesută de Oana Tudose

INTERVIU: Manuela Zipiși FOTO: courtesy of Oana Tudose

Pentru designerul Oana Tudose (studii de design la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” și de arhitectură la Institut Piet Zwart – Academia Universitară Willem de Kooning), lâna spune o poveste aparte. Una care a atras-o să redescopere și să valorifice creativ meșteșugul prelucrării acesteia din Gorjul natal și, mergând pe firul reciclării și al naturii, să ajungă la ipostaze artistice. În prezent, Oana lucrează la o colecție care se articulează în jurul pădurii contemporane, dorindu-și să exploreze și lucrul cu metal, cărbune sau materie organică. Lucrările ei vor fi prezente la finalul acestui an în două expoziții de grup din Târgu Jiu.

Când și cum ai pornit în demersul reciclării lânii de oaie?

Undeva prin 2017 am început să experimentez cu materialul, cu diferite tehnici de prelucrare, de vopsit natural și artificial, și să-mi stabilesc o rețea de colaboratori în zona Gorj. Prin 2019 am reușit să deschid atelierul în Târgu Jiu, de unde operez și acum. La început m-a intrigat lâna ca deșeu și am vrut să o valorific prin design, dar pe parcurs am ajuns la artă textilă ca soluție finală și în continuare cercetez potențialul lânii în context artistic.

Câte ceva despre întreg procesul de upcycling și despre pașii către creația artistică și design:

Atât procesul de upcycling, cât și creația artistică se bazează pe multă cercetare materială și, în principal, pe multe eșecuri în atelier. Am mereu încredere că fiecare piesă va deveni ceva la un moment dat, dar acel moment poate să vină chiar peste ani. Nu arunc nimic din ce fac, ci las piesele în atelier până când găsesc inspirația pentru ele. În plus, adun mereu tot felul de lucruri, de la textile vechi, rame vechi sau obiecte care mă inspiră. De exemplu, piesa „The garden” are ca bază un textil foarte vechi făcut de bunica mea asupra căruia am venit cu intervenția personală.

Care crezi că sunt principalele provocări ale demersului zero waste în acest moment?

Poate cea mai mare provocare o constituie schimbarea comportamentelor și modelelor de consum ale fiecăruia și ale societății în general, pentru a răspunde nevoilor de mediu. Desigur, asta pe lângă provocările economice la nivel local și național. Să fim zero waste mi se pare extrem de complicat atât timp cât nu avem informațiile, infrastructura și educația necesară pentru a implementa asemenea schimbări.

Cea mai inedită sursă de inspirație de până acum, în realizarea unei colecții:

Amintirea unei plimbări prin pădure.

Câțiva designeri care mizează pe sustenabilitate și zero waste pe care îi urmărești:

Un artist pe care îl urmăresc: Anselm Kiefer, care a reciclat o parte a unui acoperiș de plumb în lucrările sale. De asemenea, ne putem uita la toată mișcarea arte povera.

Cu ce alte materiale ți-ar plăcea să experimentezi în viitor:

Metale, pământ, materie organică, cărbune.

Unde putem descoperi lucrările tale?

Momentan doar online pe website-ul personal: oanatudose.com și canalele de social media, în special Instagram. Iar dacă ajungeți prin Târgu Jiu, voi participa la două expoziții de grup în octombrie și decembrie în galeria de artă a orașului.

Ce proiect/proiecte pregătești în prezent?

Sunt în faza de cercetare pentru o nouă serie de lucrări bazată pe tema pădurii contemporane. Aceasta vine ca o continuare la seria precedentă intitulată „Fragmente dintr-o pădure” pentru care m-am uitat, în trecut, la pădurea copilăriei prin care mă plimbam împreună cu bunica mea. Am făcut un portret vizual al pădurii trecutului și pentru viitoarea serie mă uit la portretul pădurii din prezent.

Dacă la început vorbeam despre componenta contradictorie dintre un caracter ferm, regional, și o deschidere către o arhitectură înscrisă în ambițiile „europene” (dovadă fiind preocuparea pentru sustenabilitate, activarea comunităților etc.), poate merită clarificat faptul că ea nu reprezintă un derapaj, ci reflectă mai mult o abilă coprezență, echilibristica micului birou din Bruneck între cele două direcții oferind un posibil răspuns proliferării diverselor pastișe adunate sub umbrela „doctrinară” a unei arhitecturi „contextuale”.

Interviu publicat în igloo #216 / Lina Ghotmeh – Architecture / octombrie – noiembrie 2023

Tag-uri:

De la tradiție la artă prin design textil, o poveste țesută de Oana Tudose

Tag-uri:

NE GĂSEȘTI ȘI AICI