Deconstrucţiile lui Valentin Rozsnyai
Anul trecut, La Zagreb, cu ocazia expoziţiei internaţionale de picturi inspirate din opera lui Picasso, Valentin Rozsnyai câştiga marele premiu. Nu este deloc surprinzător, întrucât faţă de alte lucrări, direct inspirate din stilul marelui artist de a fragmenta şi reconstrui figurile şi obiectele, în pictura sa întâlnim fragmentări geometrizante care au o evidentă amprentă personală: ample, contrastate cromatic, cu o recompunere proprie.
Dar Valentin Rozsnyai nu poate fi încadrat într-un soi de curent neo-cubist, cu trimiteri la constructivism sau suprarealism, ceea ce el însuşi denumeşte „retro-modernism“, deoarece el mai are o pasiune în afara picturii. O pasiune intelectuală, şi anume meditaţia asupra străvechilor mituri, pe care le disecă şi le reinterpretează conform sensibilităţii sale de trăitor în vremurile contemporane. Această preocupare a artistului a constituit şi tema expoziţiei organizate în Bucureşti, la galeria Căminul Artei, în perioada 13-26 august. Deconstrucţia mitului şi reconstituirea lui prin prisma înţelesului pictorului Rozsnyai este susţinută plastic de deconstrucţia ima-ginii în fragmente ca nişte uriaşe pietre preţioase faţetate, uneori cu transparenţe, mai ales la suprapuneri, recompuse în fiinţe, arhitecturi şi peisaje. Şi, în sfârşit, distorsionarea suprafeţelor şi recompunerea lor într-un continuu, specifică curentului arhitectural, pentru a obţine o aparentă dezordine, în realitate foarte controlată, întregeşte abordarea complexă pe care înţelege pictorul să o întreprindă în demersul său artistic. Miturile asupra cărora Rozsnyai meditează transpunându-le plastic, ferindu-se de orice detaliu care ar preciza timpul sau locul, aparţin în principal lumii greco-romane, tocmai datorită faptului că, fiind atât de cunoscute şi de des interpretate în artă până în contemporaneitate, ele îi permit re-interpretări surprinzătoare. Acestora li se adaugă şi altele, din straturi culturale mai vechi, precum şi motive ancestrale ca spirala, care apare des în picturile sale sub forma cochiliei de melc, de multe ori supradimensionată. Compoziţiile sale au o anumită gravitate izvorâtă din cromatică şi din caracterul lor monumental, precum şi adesea din vastele spaţii sugerate. Simbolurile sunt în general ascensionale în ceea ce Gilbert Durand desemna ca „regim diurn“ al structurilor antropologice ale imaginarului, la polul opus al negurărilor, al zbuciumului produs de „regimul nocturn“, sugerând o calmă meditaţie a artistului. Sugestia mitică este discretă, pânzele lui Rozsnyai putând fi receptate şi fără cunoaşterea miturilor ca nişte compoziţii ale unor stranii lumi imaginare, pure şi strălucitoare. Cei care nu au avut ocazia să viziteze expoziţia, pot vedea lucrările pictorului şi la Centrul Cultural Jean-Louis Calderon, în perioada 17 septembrie – 3 octombrie. Rezultatele concursului de design (de obiect) Capra Urbană. Igloo Adresat tuturor celor interesaţi de spaţiul public urban, concursul de design (de obiect) Capra Urbană i-a provocat pe participanţi să vină cu cele mai creative propuneri de obiecte care pot înlocui caprele urbane anti-parcare. Din metal sau din lemn, sudate sau legate cu sârmă, înglobând în structura lor obiecte variate de tipul navete, jante de camion sau ligheane, actualele capre urbane poluează estetic oraşele româneşti. Mai jos găsiţi patru dintre propunerile primite ca răspuns la apelul lansat de Igloo, soluţii de „domesticire” şi înfrumuseţare a caprelor urbane, două dintre ele fiind desemnate de către juriu câştigătoare.