fbpx

Design în vremea Covid-19: Anna Chițan și Mihai Popescu

Nuanțăm seria Arhitectura în vremea COVID-19inaugurată săptămânile trecute, cu un chestionar care îi vizează pe designerii români de pretutindeni, indiferent că sunt creatori de obiect, ilustrație, bijuterie, design grafic ori design interior.

Și constatăm cu plăcere că designerii de interior găsesc suficiente motive de inspirație chiar în propriile case, în aceste zile, având și muze pe măsură – copii, pisici etc.

Iar înainte sau după ce vă delectați cu imaginile și cuvintele de la ei, vă invităm să (re)descoperiți o serie de proiecte semnate Annterior și Twins Studio care au apărut în revista igloo, albume și pe igloo.ro, de-a lungul anilor.

Anna Chițan
Anna Chițan (Annterior)

Cum ți-ai adaptat modul de lucru la realitatea pe care o experimentăm cu toții?
Cred că nu sunt singura care, cu un mic sentiment de vinovăție și în secret, se bucură de această perioada care permite calupuri de ore întregi,  neîntrerupte de muncă. Drept urmare, doar m-am înscris într-un ritm și atmosferă de lucru care-mi sunt naturale și-mi lipseau adesea.

Nu ascund totuși că există un zgomot interior provocat de uimirea că trăiesc o astfel de pandemie și de o îngrijorare, încă moderată, cu privire la durată și la ce va urma din punct de vedere economic.

Pe de altă parte, nu m-ar surprinde ca unele șantiere pe care le avem în curs să se finalizeze mai repede decât de obicei. Am concentrat operațiuni pe care altfel le-aș fi secvențializat, am securizat comenzi și am planificat de pe-acum detalii pe care le-am fi rezolvat mai târziu. Așa că, mi se revelă și resurse neștiute de time și project management care vor fi învățături câștigate pentru când lucrurile vor reveni la normal.

Te-ai gândit să adopți un animal de companie (în caz că nu ai deja) și care ar fi el?
Nu știu dacă aș fi adoptat în perioada asta un animal de companie, dar nu trebuie să mă întreb, pentru că am deja două pisici, Manole și Cometa și într-adevăr m-am surprins gândindu-mă de câteva ori „ce bine că m-a prins carantina cu astea două…” Ele nu prea înțeleg de ce au parte de atâta prezență neîntreruptă a noastră și asta le face să se dea într-un spectacol amuzant și reconfortant.

Ceva ce ai gătit în aceste ultime săptămâni?
Pfff, mi-am dat seama că am nevoie de mai multe ore în zi chiar și în condiții de carantină ca să învăț să gătesc lucruri complexe care să fie și gustoase și frumoase la final. Dacă-s (mai) complexe, nu-mi iese decât unul din cele două atribute. Din fericire, cel mai adesea sunt gustoase și nu sunt irosite cum ar fi dacă ar fi doar frumoase.

Apoi mi-am dat seama că probabil trebuie să nu mai pun sare deloc, în nimic, ca să iasă bucatele sărate decent. Dacă pun mâna pe sare, invariabil rezultă ceva aproape necomestibil pentru cineva care nu mănâncă sare cu pumnul. Am o relație complet defectuoasă cu sarea. Acum, după ce mi-am compromis orice imagine de gospodină multilateral dezvoltată, îți pot spune că am gătit cu succes quiche, ștrudel cu brânză, și pui întreg la cuptor cu legume. Nu menționez pastele, omletele și sandwich-urile că astea sigur nu mă scot din anonimat.

Cât despre spațiul unde lucrez când sunt acasă, niciunul dintre cele două nu e un spațiu adecvat. Nu am un birou, lucrez la masa din bucătărie sau, când e cald, pe terasă.
Mihai Popescu-1

Mihai Popescu (Twins Studio)

Cum ți-ai adaptat modul de lucru la realitatea pe care o experimentăm cu toții?
Modul de lucru e cam același, decorul s-a schimbat mult, un decor mai zgomotos, paradoxal, dar mai frumos și mai sănătos (cum spune Nadia :)).

Ce s-a schimbat în comunicarea cu angajații/beneficiarii/clienții, ce s-a schimbat în general și, mai ales, în particular?
Comunicarea cu colegii mei a fost poate ușor afectată, ne lipsește inspirația dată de apropierea fizică, plus orare diferite de lucru. Referitor la comunicarea cu beneficiarii nu percep mari schimbări, totul decurge aparent normal, cu mici excepții bineînțeles, beneficiari cu care se întrerupe comunicarea, aceștia folosindu-se de circumstanțele actuale pentru interese proprii, aici ne-am și asumat beneficiari cu pretenții de VIP…

În concluzie, sunt norocos, am o pasiune care mă ține în priză –  astfel noua realitate pe care o experimentăm e una bună pentru mine, sper să fie pentru toți, chiar dacă la finalul zilei sunt tot un băiețel care abia așteaptă să iasă la joacă, să nu piardă nimic din tot și din toate. 🙂
Coșul de cumpărături0
Nu exista produse în coș
Continuă cumpărăturile
0