Design-ul suedez
“Noi avem grijă unii de alţii”. Aceasta este una dintre importantele devize sub care îşi desfăşoară activitatea Fundaţia Suedeză pentru Design Industrial, sintetizând filosofia umanistă ce caracterizează design-ul suedez încă de la începutul secolului XX.
Fie că ne referim la Societatea Suedeză de Artă şi Meserii care a adus în interioarele locuinţelor diversele manifestări regionale ale design-ului, fie că vorbim despre modernismul anilor ’30 care se adresa în primul rând clasei de mijloc, arhitectura, design-ul şi interioarele suedeze au încercat să satisfacă nevoile celor mulţi. Iar acest principiu cunoaşte în prezent, când imaginea convenţională a ţării este în schimbare (Suedia devine din ce în ce mai cunoscută pentru muzica sa, pentru tehnologia informaţională şi, nu în ultimul rând, pentru produsele sale de design), noi interpretări.
Panteonul design-ului suedez conţine deja câteva nume familiare aproape oricui: de la producătorii de autoturisme precum Volvo şi Saab la mobilierul marca Ikea, companiile suedeze şi-au asigurat un loc confortabil pe piaţa internaţională. Combinând această realitate cu succesul bine documentat în domeniul telecomunicaţiilor şi al IT-ului, nu este deloc surprinzător faptul că design-ul suedez este unanim apreciat pentru latura sa inovativă şi pentru cea high-tech, ambele dezvoltate în sensul acelui umanism de care aminteam mai sus.
Chiar dacă a avut un real succes şi la începutul secolului trecut, când funcţionalismul devenise principiul suprem în artele decorative, design-ul suedez a ajuns cu adevărat internaţional abia astăzi, prezentându-se mai plin de vitalitate, mai energic şi mai inovativ ca oricând. Pe lângă faptul că, datorită exportului ridicat, produsele suedeze de design sunt prezente azi în nenumărate ţări, din ce în ce mai mulţi designeri suedezi au început să colaboreze cu clienţi din colţuri diferite ale lumii. De asemenea, produsele suedeze sunt arătate şi premiate la târgurile şi concursurile internaţionale, Suedia devenind în urma acestui succes şi un loc profitabil pentru afacerile în domeniu (dovadă şi interesul din ce în ce mai ridicat pentru Târgul Internaţional de Mobilă de la Stockholm).
Aprecierea din afară a facilitat şi procesul de “rebranding” al Suediei, imaginea ţării care promovează calitatea şi siguranţa fiind înlocuită de cea a unei ţări inovative, concentrată pe design, muzică, modă şi tehnologie informaţională, cuvântul de ordine devenind creativitatea. Această schimbare i-a determinat pe tinerii designeri să iniţieze chiar o dezbatere publică despre ceea ce înseamnă cu adevărat termenul „suedez” în materie de stil. Exprimându-şi dezaprobarea faţă de sintagme precum „graţia suedeză” sau „modernismul sudez”, ei au încurajat folosirea unei game variate de epitete pentru a caracteriza produsele suedeze de sticlărie, ceramică, textile şi mobilier, ce combină în mod continuu dimensiunea expresivă şi cea tehnică. Bineînţeles, trăsăturile inerente ale design-ului suedez precum garanţia funcţionalităţii, atenţia pentru ergonomie şi atenţia pentru nevoile cumpărătorului nu au fost negate, noul val în design cerând doar potenţarea acestora prin noi dimensiuni creative.
Combinată cu onestitatea şi grija pentru folosirea raţională a resurselor, lunga tradiţie a Suediei în artele decorative a generat un înalt nivel de credibilitate pentru design-ul sudez, credibilitate ce se bazează şi pe ideile democratice de egalitate, ecologie şi solidaritate ce guvernează societatea locală. Iar aceste caracteristici sunt cel mai bine vizibile în domeniul design-ului industrial, ce şi-a asumat dintru început rolul de a simplifica viaţa de zi cu zi a fiecăruia. Peter Horbury, unul dintre principalii designeri de la Volvo, sintetiza această latură democratică afirmând: „Design-ul suedez este oglinda unei societăţi căreia îi pasă”. În acest spirit umanist, actualul design industrial suedez se concentrează pe crearea unor produse pentru persoanele cu handicap, a unor unelte ergonomice, a unor echipamente de protecţie cât mai eficiente, precum şi pe dezvoltarea unor echipamente medicale cât mai avansate şi mai performante. Trebuie amintite aici companiile Libego (care a creat de curând VoiSec, un soi de „nasture vorbitor” destinat persoanelor nevăzătoare), No Picnic (creatorii unui extrem de stilizat Internet radio pentru Ericsson), Ergonomidesign sau Ullman Technology (cei care au creat PenClic Mouse). Este interesant şi faptul că numărul femeilor care profesează în domeniul design-ului industrial suedez a crescut simţitor în ultimii ani. Printre succesele acestora se numără noul model Volvo, “Your concept car”(prezentat în martie 2004 la Geneva), creat în întregime de femei, precum şi deja celebrul aspirator Electrolux „Tribolite”, de design-ul căruia este responsabilă Inese Ljunggren.
Interesul ridicat al Suediei pentru domeniul design-ului este demonstrat în prezent şi prin desemnarea anului 2005 ca Anul Design-ului Suedez, un proiect ce îşi doreşte să promoveze produsele de calitate şi să creeze astfel noi oportunităţi de afaceri. În cadrul acestui eveniment-umbrelă se vor desfăşura în Suedia şi în afara ei peste peste 1 000 de proiecte ce vor să arate, aşa cum sublinia Robin Edman, directorul Fundaţiei Suedeze pentru Design Industrial, că design-ul constituie un domeniu cu un enorm potenţial de dezvoltare în Suedia zilelor noastre.
Konstantin Grcic, unul dintre cei mai apreciaţi creatori ai momentului, a reuşit să sintetizeze foarte bine caracteristica democratică definitorie a design-ului suedez: „Un lucru cu adevărat pozitiv este că design-ul modern suedez joacă un rol important în viaţa de zi cu zi, există acolo, este acceptat. În alte ţări, design-ul modern este doar pentru anumite elite, doar puţini oameni au acces la el. În Suedia, de cum ajungi la aeroport, vezi maşinile, mergi în restaurante, vezi cum se îmbracă oamenii, vezi telefoanele mobile etc. Totul arată cât de modernă este întreaga ţară.“