fbpx




Dosar #210: Mediul rural în abstract

Interiorul Koppert Cress. Fotografie de Luca Locatelli, 2019

TEXT: Andrei Theodor Ioniță FOTO: courtesy of OMA

În 2014, Organizația Națiunilor Unite a emis raportul privind perspectivele urbanizării globale (World Urbanization Prospects) prin care era anunțat faptul că jumătate din populația planetei este acum angrenată în mediul urban. Această statistică îngrijorătoare a atras după sine o întreagă pledoarie asupra necesității proiectării unei noi direcții urbane, utilizând sustenabilitatea ca termen aproape deificat, în același timp neglijând fondul bogat, dar și problematic al mediului rural.

Mediul urban a devenit, așadar, o adevărată „obsesie”, care a fost reclamată de către Rem Koolhaas și compilată, împreună cu AMO, în expoziția intitulată Countryside, The Future. Aceasta prezintă concluziile unui deceniu întreg de preocupări având drept epicentru mediul rural și debutează, oglindind finalul cărții ce o acompaniază, cu un șir lung de întrebări ce relevă întocmai caracterul fluid, complex și, încă, neelucidat al acestui fond ignorat.

Slab City Salvation Mountain. Fotografie de Annie Schneider, 2018

Venind în sprijinul expoziției, cartea își denunță conținutul direct din titlu, ea fiind un veritabil raport ce conține mărturiile lui Rem Koolhaas și ale colaboratorilor săi, sub forma unor studii de caz, demonstrând existența unei consecințe directe între creșterea complexității urbane și abstractizarea mediului rural. Astfel, mecanismul urbanității distorsionează fondul rural printr-un lung șir de influențe, precum: ingineria genetică, automatizări tehnologice, migrațiile, inovații economice și la nivel de proprietate (unde se pune problema rezervațiilor ecologice) și, în mod evident, prin alterarea climei.

Slab City Sentry Box. Fotografie de Annie Schneider, 2018

Firește, această abstractizare este evidentă și în termenul, aproape obsesiv utilizat, de rural (countryside). Folosit mai mult ca o convenție, doar o mică parte din el reține accepțiunea cotidiană de rural, el devine un soi de pretext pentru un proces generos de explorare ce probează metodic teme precum depolitizarea (squatting la nivel teritorial), traiul off-grid (comunități bazate pe ideologia unei autonomii radicale), problema rezervațiilor (manifestul cercetătorului E. O. Wilson), problema permafrostului  (cum se va schimbă teritoriul Rusiei în viitorul nu foarte îndepărtat), problema oceanelor (se poate vorbi de un „rural oceanic” prin sistemul de exploatare a resurselor aflate în adâncul lor ori prin ferme ce exploatează specii de alge sau pești).

Permafrost. Fotografie de Vladimir Pushkarev, 2014

Acest șir eterogen și incomplet de teme destramă impresia falsă de calm și predictibilitate asociată ruralului și îl detașează de încărcătură melancolică atât de des utilizată în discursul despre non-urban. Prin urmare, evitând pericolul sentimentului de gentrificare a ruralului, acest proces de abstractizare permite eliberarea ideologică a teritoriului, devenind o „simeză” aproape bidimensională (se vorbește și de calitatea topografică a mediului rural – predominant plat – flatness), formând un nou loc propice progresului.

Westland Aerial. Fotografie de Luca Locatelli

Manifestul mediului rural, așa cum este expus în expoziție și în carte, nu încearcă să ofere soluții „restului” de 98% din suprafață extraurbano a planetei. Prin trecerea lui în abstract, mediul rural ne evidențiază consecința, uneori violentă, a avansului modernității, în special din ultimul secol. Astfel, după cum spune și Rem Koolhass, dacă odinioară orașul era teritoriul schimbărilor radicale, acum el a devenit un loc al confortului, iar toate mutațiile lui sunt transferate acestui nou teritoriu, până recent ignorat; un teritoriu straniu și promițător, un laborator al unui viitor ce este, foarte probabil, deja aici.

EXPOZIȚIE: Countryside, The future la Muzeul Solomon R. Guggenheim, 2020; CARTE: Countryside, A Report, Editura Museum Guggenheim și Taschen, 2020; CONDUCĂTORII CERCETĂRII: AMO, Rem Koolhass, Harvard Graduate School of Deisgn, Central Academy of Fine Arts, Beijing; Wageningen University, Olanda; Univesitatea din Nairobi ORGANIZATORI/CURATORI: Troy Conrad Therrien în colaborare cu Rem Koolhaas, Samir Bantal, Rita Varjabedian, Anne Schneider, Aleksandr Zinovev, Sebastian Bernardy, Yotam Ben Hur, Valentin Bansac, Ashley Mendelsohn; COLABORATORI: Niklas Maak, Irma Boom, Martelli/Cookies, Janna Bystrykh, Stephan Petermann, Clemens Driessen, Lenora Ditzler, Kayoko Ota, Linda Nkatha, Etta Mideva Madete, Keigo Kobayashi, Ingo Niermann, James Westcott, Jiang Jun, Alexandra Kharitonova, Sebastien Marot, Fatma al Sahlawi, Vivian Song, membri și studenți ai Harvard Graduate School of Design și Academiei Centrale de Arte Frumoase din Beijing, Universitatea de Cercetare Wageningen din Olanda, Academia de design Eindhoven din Olanda și Universitatea din Nairobi; LOCAȚIE: Muzeul Solomon R. Guggenheim, New York

 

Articol publicat în Dosarul din igloo #210 / rural-actual / octombrie – noiembrie 2022

 

Coșul de cumpărături
Nu exista produse în coș
Continuă cumpărăturile
0