Proiectul a ținut cont de o serie de parametri precum costul, climatul, disponibilitatea resurselor existente și fezabilitatea construcției, iar succesul arhitecturii propuse de Francis constă tocmai în îmbrățișarea și negarea, deopotrivă, a acestor constrângeri. Materialitatea capătă aici o importanță aparte, fiecare decizie contribuind la configurarea unei arhitecturi reziliente. Argila abundă în regiune și este folosită în mod tradițional pentru construire. Aceste tehnici au fost remodelate și modernizate pentru a crea o cărămidă robustă structural, care a adus avantajul unei producții facile, dar și o bună izolație termică ce devine imperios necesară în climatul călduros. Tavanul a fost realizat tot din cărămizi de argilă, țesute cu goluri ample pentru iluminat și o bună ventilație (aerul rece este introdus pe ferestre, în timp ce aerul cald părăsește interiorul prin golurile tavanului). Astfel, amprenta ecologică a întregii construcții este redusă masiv, nefiind necesare sistemele de climatizare.